Relaţia cu Moldova, gestionată haotic

Bucureștiul administrează cu un aparat birocratic necoordonat şi fragmentat cooperarea cu Moldova. Relaţiile între Chişinău şi Bucureşti sunt incoerente, se arată într‑un raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE), finanţat de Fundaţia Soros.

Un prim exemplu este Biroul Înaltului Reprezentant pentru Republica Moldova  care are un rol înfiinţat de premierul Emil Boc în cadrul Cancelariei primului ministru şi apoi transferat Secretariatului General al Guvernului. „Deşi poartă acest nume pompos, Înaltul Reprezentant este o instituţie care are momentan un singur angajat, implicat în special în acţiuni de cooperare culturală cu spaţiul de la est de Prut", se arată în raportul CRPE realizat de analiştii Cristian Ghinea, Dragoş Dinu şi Paul Ivan.

Acorduri doar pe hârtie

Studiul arată că instituţia guvernamentală este aproape invizibilă „chiar în interiorul Guvernului" şi că „în contextul măsurilor de restructurare a aparatului bugetar, s-a vehiculat desfiinţarea ei", mai arată analiza CRPE. Prin urmare, relaţia cu Republica Moldova la care participă dezorganizat mai multe ministere (Finanţele, ministerul Educaţiei şi cel al Dezvoltării) este gestionată politic de direcţia teritorială din Ministerul de Externe care are însă doar câţiva angajaţi. MAE mai cooperează cu consilierul pentru politică externă de la Administraţia Prezidenţială în condiţiile în care preşedintele are atribuţii în materie de politică externă iar Republica Moldova este „proiectul de suflet" al lui Traian Băsescu.

Autorii raportului CRPE recomandă crearea unui birou puternic, care să coordoneze politica României faţă de Republica Moldova. „Ar putea fi plasat fie la Preşedinţie, fie la Secretariatul General al Guvernului, prin întărirea instituţiei actuale a Înaltului Reprezentant pentru Republica Moldova. Noul birou ar trebui să aibă autoritate de coordonare asupra ministerelor de linie şi să fie creat prin consens între partide, continuând la nivel de politici consensul existent în Parlament faţă de politica pentru Republica Moldova". CRPE critică frenezia acordurilor bilaterale între Republica Moldova şi România, anul acesta, care au rămas, în mare parte, la nivel de  declaraţii. „Cele mai multe dintre acorduri au întârziat la ratificare şi nu au început să fie implementate. O analiză pe conţinut arată mai degrabă declaraţii de intenţii decât acţiuni concrete", se arată în analiză.

Problema cetăţeniei

Studiul mai arată că în Bucureştiul a făcut o greşeală de comunicare în privinţa acordării cetăţeniei moldovenilor de peste Prut, despre care oficiali europeni au declarat că reprezintă „un fel de introducere a Republicii Moldova prin uşa din spate a UE". „Procedurile greoaie de redobândire a cetăţeniei trezesc nemulţumiri la Chişinău printre cei care aşteaptă ani de zile primirea cetăţeniei, iar pe plan extern, Bucureştiul a comunicat prost interesul său legitim. (...) Modul în care preşedintele Băsescu a făcut anunţul - ca măsură de răspuns la acţiunile scandaloase ale regimului Voronin de după aprilie 2009 - nu a făcut decât să trezească suspiciuni în Europa", se arată în raport. Documentul menţionează că Bucureştiul este în întârziere cu derularea ajutorului financiar de 100 milioane euro promis Chişinăului.

Reacţia MAE

La solicitarea redacţiei „Adevărul" de a comenta raportul CRPE care critică şi activitatea diplomaţiei româneşti, MAE român a răspuns evaziv:  „Preocuparea societăţii civile pentru problematica extrem de complexă a politicii externe este salutară. Remarcăm caracterul detaliat al analizelor de politică externă pe relaţia cu Moldova, care denotă un interes particular asupra acestui subiect, mai ales în rândul experţilor tineri, autori ai unor studii apreciate atât în ţară, cât şi în străinătate", se arată în comunicat.  „MAE urmăreşte cu atenţie şi interes aceste rapoarte şi ţine seama de concluziile şi recomandările lor, în propriile analize", se arată în document. 

"Biroul Înaltului Reprezentant pentru RM are un singur angajat și are doar un rol decorativ."
Raport CRPE