Răzvan Săndulescu, consultant politic: „Politica Moldovei, dominată autoritar de bărbaţi fuduli“

La 5 iunie, moldovenii îşi aleg reprezentanţii la nivel local: primari şi consilieri locali. Răzvan Săndulescu, ce a consiliat atât partide din România, cât şi din Republica Moldova, explică, pentru „Adevărul", mizele şi riscurile acestui scrutin.

„Adevărul": S-ar putea modifica raportul de forţe dintre comunişti şi democraţi după alegeri?

Răzvan Săndulescu: Sunt mai multe mize politice. Alegerile locale din acest an se desfăşoară sub o administraţie pro-europeană, spre deosebire de cele din 2007 şi, din acest punct de vedere, este foarte important pentru partidele democrate să confirme evoluţia politică din ultimii doi ani.

Miza principală o constituie consolidarea democraţiei la nivel local, acolo unde Partidul Comuniştilor se află încă la putere. Practic, orice poziţie câştigată de partidele pro-europene la nivel local înseamnă şi o potenţială creştere a propriului scor electoral.

De partea cealaltă, stânga (comunistă şi socialistă) are de doi ani, adică în ultimele 3 scrutine electorale, un procentaj identic. Scorul mai slab al PCRM după alegerile cu scântei din aprilie 2009 se datorează plecării din partid a unei aripi reformatoare, sub stindardul lui Marian Lupu.

Dacă adunăm procentele PCRM- Voronin cu cele ale PDM, partidul la care a plecat cel care era numărul doi în PCRM, Marian Lupu, vom constata ca între aprilie 2009 şi noiembrie 2010 diferenţa este de câteva zecimale, adică sub un procent.

O miză secundară, dar nu lipsită de importanţă, este dată de situaţia incertă la nivelul administraţiei centrale. În cazul în care comuniştii vor confirma, prin obţinerea unor rezultate spectaculoase, că dispun de forţă de organizare şi de un însemnat aparat propagandistic local - atunci este foarte posibil să avem din nou alegeri anticipate pentru Parlament.

Ce implică această ipoteză: PCRM nu va mai lua în calcul compromisuri pentru alegerea şefului statului şi, implicit, nu va mai sta la discuţii pentru evitarea a încă unui tur de alegeri parlamentare.

Consultantul politic, Răzvan Săndulescu

Deci subscrieţi opiniei că PLDM şi PCRM ar putea folosi rezultatul alegerilor locale ca să ceară organizarea de alegeri anticipate?

PLDM este un partid care a dat dovadă de foarte multă înţelepciune politică până în acest an. În doi ani, de la alegerile parlamentare din 2009, a reuşit să devină cel mai puternic partid pro-european din RM, s-a afiliat internaţional în curentul creştin-democrat.

PLDM s-a poziţionat corect şi a dezvoltat un discurs depolitizat, ceea ce a atras o simpatie importantă.

Problemele PLDM au apărut după ultimele alegeri. Ca orice partid mare, a început să absoarbă tot ce i-a ieşit în cale fără să mai fie atent la personalităţile credibile care au contribuit la ascensiunea sa, iar acum se confruntă cu crize de imagine, după ce doi prim-vicepreşedinţi cu aderenţă electorală au părăsit partidul lui Filat.

Nu mă îndoiesc că în strategia PLDM există şi această variantă a alegerilor anticipate, precum cred că există şi varianta unor înţelegeri cu PCRM - nu aş spune alianţă, doar înţelegeri.

Dacă la acest scrutin PLDM va depăşi scorul înregistrat la alegerile parlamentare, raportul în Alianţa va fi foarte dezechilibrat şi, pe acest fond, liberal-democraţii vor avea mai degrabă interesul de a pretinde funcţia de Preşedinte al Republicii, care nu se poate obţine decât cu sprijinul lui Voronin, decât să forţeze alegeri anticipate.

DEMOCRAŢII NU REUŞESC SĂ ATRAGĂ VOTURILE VORBITORILOR DE LIMBĂ RUSĂ

Care sunt mizele, pentru România, în aceste alegeri?

România are tot interesul ca vecinii săi să fie state cu o politică externă predictibilă, pro-euroeană, deci vecini care să nu manifeste ostilitate faţă de Bucureşti. Din acest punct de vedere, alegerile locale pot însemna de fapt adevărata ruptură a Moldovei de comunism, de centralizarea economiei şi, drept consecinţă, un pas categoric spre europenizarea ţării.

Problema partidelor democrate din Republica Moldova este că nu reuşesc să atragă şi voturile vorbitorilor de limbă rusă, aproape 20 la sută din totalul votanţilor, între care majoritari sunt ruşi şi ucraineni.

Nu reuşesc pentru că partidele pro-europene nu găsesc discursul potrivit pentru aceştia. În Republica Moldova sunt foarte mulţi vorbitori de limbă rusă, mulţi dintre ei tineri, care nu se regăsesc deloc în valorile promovate de Partidul Comuniştilor, dar se tem că, votând alt partid, interesele lor etnice vor avea de suferit.

Comuniştii au avut grijă să exploateze un sentiment foarte puternic, acela al fricii, pentru a-i ţine ca electorat captiv.

Primarul liberal al Chişinăului, Dorin Chirtoacă   Foto: Eduard Enea

Cursa pentru primăria Chişinăului este cea mai vizibilă. În capitală este concentrată mare parte (60%) din economia ţării. Îşi fac simţită prezenţa în cursa pentru primăria capitalei grupările economice din partidele de peste Prut?

În Chişinău, pe primarul Chirtoacă (PL) - oricâte critici i s-ar aduce - nimeni nu a îndrăznit să-l acuze de corupţie. E un politician onest şi acest lucru i-a adus multă popularitate. Are aceeaşi maşină modestă, stă în acelaşi apartament obişnuit, nu a fost legat de nicio afacere din bani publici.

El poate fi dat ca exemplu pentru mulţi politicieni de la Bucureşti.

Bineînţeles că există grupuri economice care râvnesc la bugetul Capitalei Moldovei, mai ales din zona de stânga, şi acest lucru se va simţi probabil spre finalul campaniei, când ne aşteptăm la o campanie neortodoxă, dusă împotriva primarului în funcţie.

FILAT A SACRIFICAT FUNCŢIA DE PRIMAR

PLDM şi-a retras candidatul (Victor Bodiu) pentru a-l susţine pe liberalul Dorin Chirtoacă. Mişcarea va reuşi să împiedice destrămarea AIE în campania electorală?

Retragerea lui Bodiu este încă o dovadă că Filat, spre deosebire de mulţi preşedinţi de partid, înţelege politica şi ţine cont de elementele de marketing. Bodiu nu avea foarte multe şanse de a câştiga alegerile în Chişinău, campania sa destul de ofensivă a fost asociată cu plecările a doi lideri importanţi ai PLDM, iar menţinerea lui în cursă ar fi putut afecta puternic credibilitatea PLDM la nivel naţional - pe fondul acuzaţiilor de blat cu comuniştii.

Pe de altă parte, este un gest care favorizează refacerea relaţiilor în cadrul Alianţei şi, drept urmare, vine să compenseze pierderile de imagine din ultima vreme ale liderului Vlad Filat.

Filat a sacrificat funcţia de primar, la care avea oricum şanse doar teoretice, pentru a-şi menţine partidul la cote înalte în teritoriu.

Retragerea lui Bodiu aduce, aşa cum spuneam, un plus: în sensul că lupta electorală se poate polariza de aici înainte între Chirtoacă şi candidatul comuniştilor. Dar are şi o componentă care poate să îl defavorizeze pe Chirtoacă: primarul în funcţie are nevoie să treacă în turul 2, deşi poate să câştige şi din primul tur, dacă va lua decizii tactice corecte.

Comuniştii au avut în ultimele trei scrutine acelaşi scor electoral în Chişinău, în jur de 40 la sută, pentru că electoratul lor este foarte disciplinat şi puternic ideologizat. Cea mai mare problemă a lui Chirtoacă nu este şi nici nu a fost vreunul dintre contracandidaţii săi din zona democrată, ci prezenţa la vot.

Retragerea lui Bodiu poate demobiliza câteva procente bune din nucleul dur de alegători ai partidului lui Filat, aceştia să nu se prezinte la vot - caz în care numărul fix de alegători ai PCRM va creşte procentual până la mai mult de jumătate din numărul celor care vor ieşi efectiv la vot.

Dacă actualul primar va reuşi să-şi mobilizeze electoratul, acesta poate câştiga şi din primul tur. În orice caz, candidatul PCRM nu are decât o singură şansă: să câştige din prima pentru că în turul doi el va fi foarte probabil înfrânt.

 VOTANTUL PCRM: STUDII PUŢINE, VENITURI REDUSE, VÂRSTĂ ÎNAINTATĂ

Având perspectiva expertului care cunoaşte dorinţele electoratului moldovean, care sunt avantajele PCRM-ului în aceste alegeri?

Aceleaşi ca şi la celelalte alegeri: o organizare bună, electoratul vorbitor de limbă rusă, stabilitatea politică oferită în mandatele precedente, disciplina activului de partid şi specularea unor mituri cu trecere la un electorat needucat şi sărac.

PCRM are capacitatea să inventeze în fiecare zi câte un duşman naţional care doreşte fie să ducă Moldova în război, fie să vândă ţara, fie să distrugă ţara. E o reţetă clasică atunci când publicul ţintă are anumite caracteristici socio-demografice: studii puţine, venituri reduse, vârstă înaintată. Este cam ceea ce s-a întâmplat şi în România în perioada 1990-1996.

Primarul actual, Dorin Chirtoacă (PL), a fost văzut şi la alegerile precedente în compania unor membri marcanţi ai PDL. Cristian Preda şi Elena Băsescu l-au vizitat la Chişinău. Susţinerea politică de la Bucureşti este un atu la Chişinău?

Nu este un atu, în condiţiile în care ar exista, deşi Băsescu are un grad de popularitate imens în Moldova. Asocierea cu România limitează scorul electoral. Partidul lui Chirtoacă se îndreaptă însă mai degrabă spre Internaţionala liberală, iar teoretic PLDM ar trebui să fie mai apropiat de PDL din România pentru că cele două partide fac parte din aceeaşi familie politică.

Candidatul comuniştilor, Igor Dodon   Foto: Tudor Iovu

Se face simţită vocea Moscovei în alegerile locale din Rep Moldova?

În Republica Moldova toată lumea suspectează pe toată lumea de diferite orientări externe, este o fixaţie a politicienilor. Ceea ce am observat e că sunt lideri politici care ştiu să facă politică modernă, să utilizeze instrumente de marketing politic, chiar dacă au mesaj pro-Moscova, şi alţii care sunt încremeniţi în istorie.

,,Pentru mulţi politicieni moldoveni este o ruşine să ţină cont de recomandările specialiştilor în marketing politic. Sunt obişnuiţi încă din familie să dicteze, nu să asculte"

Aţi consiliat un partid liberal extraparlamentar în alegerile din 2010. Şi premierul Vlad Filat s-a înconjurat de specialişti români? De ce preferă politicienii de peste Prut experţi români?

Din ce am auzit, se vorbeşte şi de experţi ruşi, şi de experţi din state europene, dar nu ştiu în ce măsură aceştia sunt ascultaţi. Bărbaţii moldoveni sunt mai fuduli şi politica moldovenească este dominată autoritar de bărbaţi. Pentru mulţi politicieni moldoveni este o ruşine să ţină cont de recomandările specialiştilor în marketing politic, ei exercită politica foarte empiric şi sunt obişnuiţi încă din familie să dicteze, nu să asculte.

Presupun că mulţi dintre politicienii care apelează la firme de consultanţă din afara ţării o fac pentru că e o chestiune de blazon, să nu fie mai prejos faţă de ceilalţi care procedează în acest fel. Argumentele ştiinţifice bazate pe sondaje de opinie sau focus-grupuri sunt anihilate de convingerile şi intuiţiile personale. Bineînţeles că acest lucru se manifestă mai cu seamă la politicienii de peste 50 de ani şi de aceea, pe măsură ce clasa politică se întinereşte, mentalitatea se modernizează.

În câteva cuvinte, cum aţi descrie experienţa dvs cu alegerile din Moldova (spoturi, discurs electoral, interesul cetatenilor)?

Provocatoare. Pentru că am implementat elemente de marketing pe o piaţă care de abia descoperă rolul acestor instrumente, pentru că e ciudat să auzi şi româna şi rusa vorbindu-se cu aceeaşi naturaleţe, pentru că trebuie să citeşti sondajele în altă cheie, trebuie să pui foarte multe întrebări de verificare pentru a detecta adevărul în care crede respondentul şi pentru că se simte o tensiune mai ridicată în activitatea politică - să-i spunem - curentă.

 LIDERII PCRM şi PL, SENIORII POLITICII

Ce părere aveţi despre clasa politică din Moldova?

Este o clasă politică care în următorii ani va fi dominată de liderii politici de până în 50 de ani, ceea ce este un lucru benefic pentru societatea moldovenească. Filat la PLDM, Lupu la PDM - deja sunt două nume de rezistenţă în politica moldovenească, cu vârste sub 50 de ani. Alexandru Tănase, fostul număr 2 al PLDM care a plecat la Curtea Constituţională, este un alt politician de calibru care are doar 40 şi care are un mare potenţial de a avea avea un cuvânt greu de spus în politica din Republica Moldova.

Singurele partide care au încă lideri în vârstă sunt PCRM şi PL, prin Voronin şi Ghimpu. Voronin nu mai poate fi şef de stat după două mandate, deci rolul său este unul de tranziţie acum, îşi asigură o bătrâneţe liniştită. Mihai Ghimpu stă ca un capac, peste un partid efervescent - gata să explodeze în sensul bun al cuvântului. Ghimpu este un politician cu valori şi principii, dar cred că viitorul este al lui Chirtoacă. Mihai Ghimpu este perceput ca un lider naţionalist, un unionist de fier şi asta creează o limitare a bazinului electoral, în ciuda bunelor sale intenţii.

 MOLDOVENII, MAI PUŢIN INFORMAŢI DECÂT ROMÂNII

Se deosebeşte cu mult votantul moldovean de cel român? Care e motivatia de a se duce la vot? Care este mesajul pe care-l preferă? (cel justitiar, ca de exemplu ,,Facem curaţenie în Bălţi!" sau promisiunile de bunăstare economică)

Cea mai importantă diferenţiere este că votanţii din Moldova se împart de la bun început în două categorii: cei pro-comunişti şi cei anticomunişti. O altă diferenţă e că alegătorul moldovean are un acces mult mai restrâns la informaţie şi este de asemenea şi mult mai conservator, chiar dacă se declară liberal.

Aţi consiliat-o şi pe Teo Trandafir în alegeri. Exista asemănări între campaniile electorale din România şi cele de peste Prut?

Echipa noastră este compusă din oameni care au lucrat pentru mulţi politicieni, avem în echipă consultanţi care au fost implicaţi în ultimii 10 ani în foarte multe campanii electorale. Asociatul meu, Cătălin Dumitru, a fost consilier de stat pe probleme de comunicare în primul mandat al preşedintelui Traian Băsescu, eu am condus echipa de imagine a PNL între 2000 şi 2004, iar multe figuri publice - fie că vorbim de premieri, miniştri sau primari - au fost consiliate de Kensington Communication sau de cei care fac parte din agenţie, în diferite momente.

Dintre campaniile electorale propriu-zise pot menţiona printre altele şi pe cea pentru Piedone, Alina Gorghiu sau Titus Corlăţean, dar şi diferite campanii judeţene la alegerile parlamentare din 2008. Diferenţa între România şi Moldova este că acolo e o rezistenţă mult mai mare la a implementa tehnicile de marketing electoral, iar oamenii sunt mult mai puţin informaţi, informaţia se diseminează mult mai greu.

Românii, politicieni si nu numai, au frecvent o atudine arogantă faţă de moldovenii de peste Prut? Totuşi, ce au politicienii romani de învăţat de la colegii de la Chişinău?

Au de învăţat din spiritul care a existat după alegerile din aprilie 2009. Atunci comuniştilor le mai trebuia un singur vot şi, cu toate acestea, nu au putut să facă nicio breşă.

Care sunt criteriile după care va alegeţi clienţii?

Să nu fie extremişti, xenofobi, naţionalişti, rasişti şi să aibă disponibilitate de a asculta.

Zece ani de consultanţă politică

Răzvan Săndulescu (35 de ani) a fost consilier al lui Valeriu Stoica între 2000- 2002, şeful Departamentului de PR şi Imagine al PNL (2002-2004) şi consilier al lui Theodor Stolojan. Este autorul celebrului discurs de retragere din cursa prezidenţială a lui Stolojan. A făcut parte din stafful de campanie prezidenţială al lui Băsescu în 2004. Este senior partner la firma de consultanţă politică Kensington Communication şi a lucrat pentru un partid liberal extraparlamentar din Republica Moldova la alegerile parlamentare din 2010.