Cel mai sărac stat al lumii arabe, Yemenul este cuprins de o serie de conflicte interne, venite pe fondul unor clivaje sectare şi nu numai. Pe de-o parte rebelii Houthi, aflaţi sub influenţa iraniană se luptă împotriva guvernului yemenit, sprijinit cu precădere de către Arabia Saudită, în timp ce, o serie de formaţiuni politice şi mişcări aflate în sudul ţării militează pentru secesiune şi revenirea la graniţele dinaintea unificării Yemenului de Nord şi a Yemenului de Sud.

În tot acest context, la începutul lunii mai, peste 100 de soldaţi ai Emiratelor Arabe Unite (EAU), au aterizat pe insula yemenită Socotra, situată în Oceanul Indian. În scurt timp, EAU a trimis armament greu, inclusiv tancuri, iar numărul soldaţilor a ajuns între 300 şi 600 de persoane, fiind ocupate punctele strategice precum porturile şi aeroportul de pe insulă.

Aflat în Socotra, premierul Ahmed Obeid bin Daghr, împreună cu alţi zece membri ai guvernului au fost nevoiţi să părăsească insula, Daghr afirmând public că acţiunea EAU reprezintă „un act de agresiune“ la adresa ţării sale. Mai mult, prezenţa militară a fost privită ca o mutare strategică, EAU având investiţii, unele chiar legate de infrastructura militară în regiuni apropiate de Socotra, precum Somaliland sau Puntland, ridicând chiar semne de întrebare privind o posibilă scindare între interesele Arabiei Saudite şi cele ale EAU, cu atât mai mult cu cât cele două state sunt aliate în războiul din Yemen. În acelaşi timp, presa arabă a acuzat în ultimele luni că EAU face un joc dublu în Yemen, acolo unde Emiratele sunt suspectate că sprijină indirect Consiliul Transnaţional din Sud, o organizaţie formată în 2016 care militează pentru secesiune.

Ministru de externe al EAU a ţinut să să contrazică toate aceste suspiciuni, oferind o declaraţie prin care afirma că ţara sa sprijină guvernul legitim al Yemenului în lupta împotriva Houthi, iar prezenţa militară pe insulă are drept scop „crearea unui mediu de pace şi stabilitate precum şi dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale pe insulă“, ceea ce a condus către ideea conform căreia Emiratele ar dori să dezvolte un paradis turistic în insula aflată în patrimoniul UNESCO cunoscută de altfel pentru flora sa specifică. Suspiciunile nu au dispărut, ci dimpotrivă s-au amplificat atunci când oficialii EAU au ţinut să aducă aminte opiniei internaţionale „legăturile istorice şi de sânge care leagă Emiratele Arabe Unite de insula Socotra“.

Elocventă în acest sens este reacţia Turciei, ministrul de Externe Mevlüt Çavuşoğlu menţionând că Ankara „este îngrijorată de evoluţiile care ameninţă integritatea teritorială a Yemenului“.

„Considerăm că Yemenul, care a trecut deja într-o perioadă foarte dificilă din cauza conflictului din ultimii trei ani, nu îşi poate permite noi probleme şi dispute. În acest sens, solicităm tuturor actorilor relevanţi să respecte guvernul legitim yemenit pentru a evita măsuri care ar complica în continuare soluţionarea crizei actuale“, a mai adăugat Çavuşoğlu.

Medierea a fost făcută de nimeni altcineva decât Arabia Saudită, Ahmed Obeid bin Daghr anunţând la mijlocul lunii mai „sfârşitul crizei“, mulţumind partenerilor de la Riyad. Dar costul nu a fost deloc mic.

Ambasadorul saudit în Yemen, Mohammed al-Jaber, a efectuat o vizită în Socotra acolo unde s-a întâlnit atât cu reprezentanţii EAU, cât şi cu cei ai Yemenului, pentru a media relaţia dintre cele două părţi. În urma discuţiilor, trupele Emiratelor s-au retras de pe insulă, urmând însă a fi înlocuite însă, tocmai de către trupele militare ale Arabiei Saudite, asta după ce Riyadul a semnat un acord prin care îşi ia angajamentul de a antrena soldaţii yemeniţi aflaţi în subordinea guvernului, ceea ce în esenţă nu reprezintă deloc o noutate. Singurul aspect de această natură fiind asumarea saudiţilor de a construi elemente de infrastructură în Socotra, inclusiv cele legate de aprovizionarea cu apă.

Practic, printr-o strategie soft, Arabia Saudită a ocupat militar insula Socotra, din postura de eliberator. Este greu de crezut că EAU ar fi dispusă la un conflict cu partenerul său regional, Arabia Saudită, alături de care luptă pentru a limita influenţa iraniană.

Socotra, care a fost inclusiv un avanpost al piraţilor somalezi ca urmare a faptului că Yemenul nu deţine o Pază de Coastă, reprezintă un punct strategic extrem de important, aflându-se în apropierea Golfului Aden, dar şi a Strâmtorii Bab el Mandeb şi Canalului Suez, principalele rute ale traficului maritim de hidrocarburi care leagă Golful de Marea Mediterană.

Inevitabilul s-a produs, iar insula cu o populaţie de aproximativ 60.000 de locuitori a fost atrasă în disputa geopolitică regională.