Războiul monumentelor în Europa, un conflict fără sfârşit

De la începutul anilor 1990, în răsăritul continentului au izbucnit dispute legate de memoriale şi grupuri statuare După prăbuşirea Uniunii Sovietice, în statele foste satelite s-au

De la începutul anilor 1990, în răsăritul continentului au izbucnit dispute legate de memoriale şi grupuri statuare

După prăbuşirea Uniunii Sovietice, în statele foste satelite s-au petrecut schimbări fundamentale. Odată cu acestea, ţări precum Estonia, Bulgaria, Cehia sau Polonia au hotărât să "scape" de monumentele eroilor sovietici din cele mai importante oraşe.

Kremlinul a reacţionat cu vehemenţă împotriva "lipsei de respect faţă de luptătorii care au contribuit la eliberarea lor de fascişti în cel de-al Doilea Război Mondial". Analiştii consideră că înrăutăţirea relaţiilor Rusiei cu unele ţări est-europene din cauza demolării monumentelor militarilor sovietici reflectă contradicţia profundă dintre aspiraţiile lor, după apropierea de Uniunea Europeană.

La începutul lunii noiembrie, oraşul Plovdiv, din Bulgaria, a sărbătorit a 50-a aniversare a monumentului soldatului sovietic eliberator, supranumit "Alioşa", relatează Ria Novosti. La ceremonie au fost invitaţi foşti luptători din cel de-al Doilea Război Mondial, reprezentanţi ai autorităţilor locale, diplomaţi ruşi şi chiar modelul lui Alioşa, Alexei Skurlatov, un veteran de 85 de ani care trăieşte în Altai (Siberia).

Monumentul ar fi putut să nu atingă niciodată "aniversarea de aur". Autorităţile locale au avut intenţia să-l demonteze, înainte chiar ca autorităţile estoniene să fie preocupate de ideea de a se debarasa de un alt monument al soldatului sovietic.

Scandalul "soldatului de bronz"

"Războiul monumentelor" a atins punctul culminant primavara trecută, când prim-ministrul estonian, Andrus Ansip, a decis că ar trebui să găsească un "amplasament mai convenabil" pentru "soldatul de bronz" şi l-a transferat din centrul capitalei într-un cimitir.

Toată lumea cunoaşte consecinţele acestei iniţiative care viza "restabilirea dreptăţii istorice": manifestaţii nocturne ale comunităţii rusofone, dispersate de poliţie, proteste ale Moscovei, încercuirea ambasadei estoniene de la Moscova de către "tineretul patriotic".

Însuşi preşedintele Vladimir Putin şi-a exprimat o serioasă preocupare cu privire la mutarea monumentului. Pe de altă parte, ministrul eston de externe, Urmas Paet, a acuzat Federaţia Rusă de declaraţii provocatoare şi amestec în afacerile interne ale ţării sale.

Un "război" început în anii 1990

De la începutul anilor 1990, "războiul monumentelor" a izbucnit în cvasitotalitatea ţărilor din Europa centrală şi de est. Inscripţii cum ar fi "Afară cu ruşii!" şi svastici au apărut pe monumentul sovietic de la Riga, ca şi steaua lui David pe o statuie ridicată în parcul Treptow din Berlin.

O piesă de lemn inscripţionată cu o svastică a fost amplasată pe placa comemorativă a statuii soldatului eliberator de la Güterfeld (în apropiere de Postdam). Monumentul mareşalului Koniev din Cracovia (Polonia) a fost demontată.

Autorităţile au vrut să înlocuiască memorialul dedicat "celor 600.000 de soldaţi sovietici care au murit pentru eliberarea Poloniei" cu un monument dedicat lui Ronald Reagan. Şi la Budapesta a fost lansată o campanie pentru mutarea monumentului închinat soldaţilor sovietici. "Asociaţia mondială a ungurilor" a propus organizarea unui referendum pe acest subiect şi a adunat 200.000 de semnături.

Povestea lui "Alioşa"

Statuia lui Alioşa din Bulgaria trebuia, de asemenea, să dispară. Scenariul s-a repetat şi la Plovdiv. Totul a început noaptea, când naţionaliştii au turnat vopsea pe monument şi au desenat svastici.

Autorităţile municipale s-au alăturat curând acestor acţiuni. Primarul oraşului de la acea vreme, Spas Garnevski, a promis să demoteze "simbolul comunismului", calificându-l drept "duşman personal". "Păcat că nu am putut face acest lucru", spune astăzi fostul primar. "Un alt simbol trebuia să-i ia locul, care să întruchipeze Bulgaria independentă.

Un monument consacrat celor care au făcut gloria ţării. În caz contrar, trebuia ca aici să nu mai fie nimic. Să rămână locul gol", adaugă el.

Totuşi, spre deosebire de Talinn, monumentul de la Plovdiv a fost salvat. Foşti luptători ruşi care locuiesc în Bulgaria au ameninţat că îşi vor da foc, dacă "Alioşa" va fi distrus. Militanţii au strâns bani pentru a cumpăra terenul pe care este aşezată statuia. O pensionară, pe nume Ani Minşeva, a încercat chiar să "adopte" "soldatul" şi s-a adresat unui avocat pentru demersurile de rigoare.

Discuţiile continuă

În final, Curtea supremă a Bulgariei a statuat că "monumentul soldatului sovietic" nu poate fi demolat. Dar discuţiile despre viitorul său continuă. "Există încă multe persoane care îl consideră drept un simbol al ocupaţiei şi doresc să se debaraseze de el. Nu cred - totuşi - că vor îndrăzni s-o facă, deocamdată", spune un locuitor din Plovdiv.

Premierul bulgar, Serghei Stanişev, a spus că Bulgaria respectă memoria soldaţilor ruşi şi sovietici, cu prilejul unei vizite la Moscova. La şase luni de la evenimentele care au dus la tensiunile din Estonia, pasiunile s-au reaprins.

Polonezii au decis să adopte două legi care vizau interzicerea "simbolurilor dictaturii comuniste" în plin conflict ruso-estonian. Intuind eventualele consecinţe, Varşovia a precizat că monumentele pentru soldaţii sovietici nu fac parte din aceste "simboluri".

Ruşii vor să-şi supravegheze monumentele din Europa de Est

Totuşi, nimic nu poate garanta că povestea din Estonia nu se va repeta, subliniază Ria Novosti. S-a luat decizia de a crea reprezentanţe speciale însărcinate cu supravegherea mormintelor soldaţilor ruşi şi sovietici. Reprezentanţe de acest tip sunt prevăzute a fi înfiinţate în Polonia, Germania, Ungaria, Republica Cehă, Lituania, România şi China.

Reprezentanţa letonă va fi însărcinată cu supravegherea cimitirelor din Letonia şi Estonia, structura cehă va controla Slovacia, iar reprezentanţa chineză - Mongolia, Coreea de Nord şi Japonia. În total, numai 29 de persoane vor fi însărcinate cu întreţinerea cimitirelor şi monumentelor, dar şi cu alcătuirea unei arhive care vizează identificarea soldaţilor defuncţi şi găsirea descendenţilor lor. Trei milioane de soldaţi şi soldaţi ruşi sunt înhumaţi în afara Rusiei. Mai mult de jumătate din numele lor sunt încă necunoscute.

Memorialul unităţii dezbină Germania

Potrivit unei decizii luate de Bundestag, un nou monument închinat libertăţii şi unităţii Germaniei ar trebui să fie inaugurat în anul 2009. La 18 ani de la căderea Zidului Berlinului, acest proiect dedicat reunificării ţării provoacă tocmai… dezbinare. Unii susţin că există prea multe memoriale în capitala germană, alţii consideră ideea fără rost!

Peste doi ani, când se vor împlini 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Bundestagul a hotărât să fie inaugurat un monument dedicat acestui eveniment major din viaţa Germaniei. Bundesstiftung der Aufarbeitung der SED-Diktatur (Fundaţia federală pentru studierea trecutului dictaturii din fosta Republică Democrată Germană) a lansat mai demult un concurs adresat studenţilor care au fost invitaţi să depună proiecte pentru un monument care să celebreze libertatea şi unitatea ţării.

Concursul a fost încheiat chiar înainte ca Parlamentul federal să adopte decizia ridicării memorialului, la 5 noiembrie a.c. Premiul întâi a fost atribuit unei studente din Karlsruhe, Bernadette Boebel, care a propus construirea a două jumătăţi de inele din metal în piaţa castelului din Berlin.

În funcţie de locul de unde sunt privite, cele două jumătăţi de inele - identice - vor părea fie separate, fie unite. Studenta a luat 3.000 de euro, dar nu toată lumea este de acord ca monumentul proiectat de ea să devină realitate.

Dezacord privitor şi la locaţie

Noul monument din Berlin nu este pe placul tuturor. Deja în timpul votului din parlamentul federal, circa 30 de deputaţi voiau să se ia în calcul posibilitatea ca acest monument să poată fi ridicat la Leipzig, "capitala" manifestaţiilor care au dus la căderea zidului. Ziarele germane au început să vorbească despre numărul din ce în ce mai mare de monumente comemorative din Berlin. "Spiegel" s-a referit chiar la o "inflaţie" de memoriale dedicate victimelor naţional-socialismului.

Potrivit "Süddeutsche Zeitung", "în capitală, nu toată lumea resimte neapărat bucuria că Estul şi Vestul s-au regăsit". Norbert Lammert, preşedintele Bundestagului, crede însă că monumentul dedicat libertăţii şi unităţii "vine foarte târziu" într-un oraş plin de monumente care amintesc de dictaturile nazistă şi comunistă. Expertul în arhitectură Nikolaus Bernau spune că un monument de oţel nu va putea evoca niciodată concepte ca libertate şi unitate, nemaivorbind euforia lunilor care au dus la reunificarea din 1990.

El este convins că 1989 ar putea fi celebrat mai bine prin intermediul unor expoziţii, muzee, filme şi alte opere de artă. Luc Jochimsen, purtător de cuvânt cultural al partidului de stânga, spune că monumentul se focalizează asupra unităţii, dar ignoră alte aspecte ale revoluţiei din 1989. Mulţi germani au încă "sentimente amestecate" privitoare la reunificare, ceea ce face dezbaterea legată de noul monument încă şi mai complicată.

Klaus-Peter Schoeppner, de la institutul de sondare a opiniei publice Emnid, spune că, în majoritate, germanii încă socotesc fostul est-comunist drept "Germania de categoria a doua". Un studiu recent a arătat că unu din cinci germani ar dori înapoi Zidul Berlinului.