Războiul informaţional din Caucaz. Bătălia cu imagini video reale şi false pentru a demonstra crimele de război din Nagorno-Karabah VIDEO

Înregistrări video cu potenţiale crime de război au apărut pe reţelele de socializare în urma reluării conflictului din Nagorno-Karabah dintre armeni şi azeri. BBC analizează două astfel de clipuri pentru că ambele părţi au difuzat şi imagini false.

Una dintre înregistrările video, care a fost postată pe o aplicaţie de mesagerie, pare să arate doi armeni în uniforme militare în timp ce erau capturaţi de trupele Azerbaidjanului. Un al doilea video pare să arate aceiaşi armeni în timp ce sunt împuşcaţi cu mâinile la spate. Autorităţile armene au identificat bărbaţii ca fiind Benik Hakobyan, 73 de ani, şi Iuri Adamian, de 25 de ani. Azerbaidjanul a spus că aceste video-uri sunt false.

Videoclipurile despre o potenţială crimă de război au apărut pe măsură ce lupta se dezlănţuie în jurul teritoriului disputat din Nagorno-Karabakh între Azerbaidjan şi etnici armeni.

Un videoclip postat pe o aplicaţie de mesagerie arată ceea ce pare a fi doi armeni în uniformă militară capturaţi de trupele din Azerbaidjan.

Un al doilea videoclip aparent arată aceiaşi armeni împuşcaţi cu mâinile la spate.

Autorităţile armene au identificat bărbaţii ca Benik Hakobyan, 73 de ani, şi Iuri Adamian, în vârstă de 25 de ani. Azerbaidjanul a respins videoclipurile ca fiind false.

Consiliul Europei, cel mai important câine de supraveghere pentru drepturile omului din Europa, a declarat că a primit videoclipul şi va analiza toate presupusele abuzuri ale drepturilor omului şi va lua măsuri atunci când este cazul.

Luptele au izbucnit pe 27 septembrie în jurul enclavei din Caucaz, recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar sub control armean. Ciocnirile s-au transformat rapid într-un conflict pe scară largă, cu bombardamentele nediscriminatorii ale oraşelor şi oraşelor şi presupusa utilizare a muniţiilor cu dispersie interzise.

O încetare a focului a fost anunţată pe 10 octombrie şi apoi din nou pe 18 octombrie, dar atacurile au continuat.

Ce este real şi ce este fals?

Combatanţii din ambele tabere au lansat imagini şi videoclipuri care prezintă prizonierii de război şi cadavrele soldaţilor de opoziţie. BBC a studiat mai multe videoclipuri difuzate de cele două părţi pe reţelele de socializare, care arătau că prizonierii de război sunt răniţi sau ucişi. Doar aceste două videoclipuri erau ceea ce pretindeau a fi.

Un clip care circulă pe larg pe canalele Telegram, care pretinde că arată un prizonier azer care a fost împuşcat de soldaţi armeni, este de fapt un videoclip din Rusia care a apărut pentru prima dată pe site-urile de socializare în 2013. Altora nu au suficient detaliu pentru a fi verificate.

Cele două videoclipuri verificate de BBC a fost postată săptămâna trecută pe un canal anonim pro-Azerbaidjan în limba rusă pe Telegram Messenger.

Primul videoclip pare să arate armenii Benik Hakobyan şi Yuri Adamyan fiind luaţi prizonieri. În videoclip, cineva care vorbeşte ruseşte cu un accent azerez le ordonă bărbaţilor să meargă înainte, să predea orice arme şi să ridice mâinile. El le vorbeşte celorlalţi soldaţi în azeră, spunându-le să nu-i lovească pe captivi.

Tânărul prizonier, Iuri Adamyan, îşi scoate o cască şi jacheta înainte de a ridica mâinile şi a se preda. Deşi bărbatul mai în vârstă, Benik Hakobyan, poartă o jachetă de camuflaj în stil militar, nu este clar dacă este soldat. Este împins la pământ şi pare să gemă de durere.

Primul videoclip a fost urmat de un al doilea care arată executarea aparentă a celor doi bărbaţi. Prizonierii par să aibă mâinile legate în spatele şi sunt înfăşuraţi în steagurile Armeniei şi ale republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah. Ei stau la un perete şi pot fi văzuţi mişcându-se uşor. Apoi cineva ordănă în azeră: „Ţinteşte capul lor”. Se aud mai multe împuşcături şi prizonierii se prăbuşesc la pământ.

Videoclipurile respinse ca false

BBC a confirmat că omul care dă comenzi în ambele videoclipuri este un vorbitor nativ azer cu accent regional. Deţinuţii din primul videoclip par să fie şi bărbaţii executaţi în al doilea, deoarece poartă aceleaşi haine.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a negat rapid că acestea sunt trupele lor şi a numit videoclipurile drept o provocare. Clipurile au fost şterse la scurt timp după aceea. A doua zi, procurorul general al Azerbaidjanului a anunţat că o anchetă a concluzionat că videoclipurile erau false. BBC a studiat clipurile şi a confirmat că au fost filmate în Hadrut, un oraş unde s-au dus lupte intense, aflat în sudul Nagorno-Karabakh, lângă Fuzuli.

Probabil că videoclipurile au fost înregistrate în perioada 9-15 octombrie. Azerbaidjanul a anunţat că a capturat Hadrut pe 9 octombrie, deşi mai târziu a reieşit că, deţinea doar unele înălţimi strategice în jurul oraşului, lupte acerbe se desfăşurau încă pentru controlul oraşului pe 12 octombrie.

Primele videoclipuri care arată armata azerbaidjană în centrul oraşului au apărut pe 15 octombrie. Ambele videoclipuri au apărut pentru prima dată pe 15 octombrie.

Consiliul Europei a declarat că a primit videoclipul şi va analiza toate presupusele abuzuri ale drepturilor omului şi va lua măsuri atunci când este cazul. Un purtător de cuvânt al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii a declarat pentru BBC că, deşi organizaţia a urmărit toate aceste acuzaţii, nu a vorbit public despre incidente specifice.

Avocatul pentru drepturile omului din Nagorno-Karabakh, Artak Beglaryan, a declarat pentru BBC că bărbaţii din videoclipuri erau doi localnici. El a spus că Benik Hakobyan nu era soldat, ci un civil din Hadrut, iar Iuri Adamian era probabil un militar dintr-un sat vecin.

De la apariţia videoclipului de la Hadrut, ambele părţi au publicat imagini cu mai mulţi prizonieri de război. Azerbaidjanul a arătat doi prizonieri armeni care primeau îngrijiri medicale, iar armenii au difuzat imagini ale unui prizonier azer care se afla la tratament la un spital din Karabah.

Luptele dintre forţele armene şi azere pentru enclava disputată Nagorno-Karabah par să continue de-a lungul întregii linii a frontului.

Autorităţile azere afirmă că luptele s-au derulat şi în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică.  Ministerul armean al Apărării a raportat la rândul lui confruntări armate pe linia frontului. 

Preşedintele rus Vladimir Putin a apreciat joi că aproape 5.000 de oameni au fost ucişi în luptele dintre Azerbaidjan şi forţele etnice armene în regiunea disputată Nagorno-Karabah, relatează Reuters şi AFP.

''Există o mulţime de victime de ambele părţi, mai mult de 2.000 de fiecare parte'', a spus Putin la o întâlnire a Clubului de discuţii Valdai.

Autorităţile din Nagorno-Karabah au declarat că 874 de oameni din personalul militar local au fost ucişi din 27 septembrie, pe lângă 37 de civili. Azerbaidjanul susţine că 61 de civili azeri au fost ucişi şi 291 răniţi, dar nu a dezvăluit numărul de victime în rândul militarilor.

Putin a menţionat de asemenea că Statele Unite vor ajuta Rusia să medieze pentru găsirea unei soluţii la conflict.

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune din interiorul teritoriului azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele. 

Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a avut vineri, la Washington, întrevederi separate cu omologii săi armean şi azer, în încercarea de a găsi o soluţie la conflictul sângeros din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, informează AFP.

Pompeo l-a primit întâi pe şeful diplomaţiei azere Djeihun Bairamov, cu care a dat mâna înainte de a face schimb de câteva amabilităţi.

Apoi, el l-a primit pe ministrul de externe armean Zohrab Mnaţakanian.

Cancelariile de la Baku şi Erevan au exclus orice întrevedere în trei în capitala americană.

Înainte de aceste întrevederi, Mike Pompeo s-a arătat prudent asupra rezultatelor acestor discuţii, subliniind că două armistiţii precedente nu au fost respectate.

"Este o situaţie diplomatică complicată", a declarat Pompeo miercuri. "Opinia noastră, ca şi practic a tuturor ţărilor europene, este că drumul cel bun este de a stopa conflictul, de a le spune (beligeranţilor) să reducă tensiunea, că fiecare ţară ar trebui să rămână în afara conflictului, să nu alimenteze conflictul, să nu furnizeze sisteme de armament", a explicat el. "Doar atunci ar putea fi găsită o soluţie diplomatică acceptabilă pentru toţi", a adăugat şeful diplomaţiei americane.

SUA, la fel ca Rusia, şi-au sporit apelurile la armistiţiu după reluarea ostilităţilor, pe 27 septembrie, în Nagorno-Karabah.

Nagorno-Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni creştini, şi-a autoproclamat în anii 1990 independenţa faţă de Azerbaidjan, ţară musulmană şiită, intrând într-un război ce s-a soldat cu circa 30.000 de morţi.

SUA fac parte, alături de Franţa şi Rusia, din Grupul de la Minsk format de ceva vreme de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a fi principalul mediator în acest conflict.

În prezent, Rusia este în prima linie în încercarea de a veni cu un răspuns diplomatic la ostilităţi, care s-au soldat cu peste 5.000 de morţi, potrivit preşedintelui rus Vladimir Putin.

Washingtonul nu s-a implicat oficial în acest conflict, însă Mike Pompeo şi-a exprimat recent speranţa că Armenia va putea "să se apere" în faţa Azerbaidjanului şi a criticat implicarea Turciei, un aliat al Baku.

SUA au o importantă comunitate armeană şi importante legături strategice cu Azerbaidjanul, una dintre rarele naţiuni musulmane care are relaţii diplomatice puternice cu Israelul.