Războiul din Gaza, cauzat de eşecul Mossadului? Cum au schimbat „tunelurile groazei” strategiile de luptă ale evreilor şi ale arabilor

Puternica ofensivă demarată de armata israeliană asupra oraşului Gaza are ca scop declarat înlăturarea pericolului adus de zecile de tuneluri prin care Hamas transportă armament şi militanţi în partea israeliană. Tunelurile sunt considerate principalul atu al grupării Hamas în acest război, având în vedere că rachetele arabilor sunt interceptate aproape în totalitate de scutul antirachetă al Israelului.

Despre „tunelurile groazei” se ştie de câţiva ani buni. În presă au început să apară informaţii despre ele de cel puţin doi ani. Experţii spun că este imposibil ca Mossadul, puternica agenţie de informaţii a Israelului, să nu fi ştiut de această nouă „armă” din arsenalul Hamas. Atunci, de ce au aşteptat israelienii până când trei tineri evrei au fost sechestraţi şi ucişi pentru a demara o acţiune militară pentru eliminarea acestei ameninţări? 

După răpirea acestor trei tineri, în iunie, premierul Benjamin Netanyahu a jurat că palestinienii vor plăti greu pentru moartea lor. La scurt timp, un adolescent arab a fost torturat până la moarte de extremişti israelieni. Apoi, după câteva zile de ameninţări, armata israeliană a demarat cea mai puternică ofensivă asupra Fâşiei Gaza din ultimii şase ani. Israelienii au transmis iniţial că aceste tuneluri au fost folosite pentru răpirea celor trei tineri. Cu toate acestea, ei au fost luaţi din Cisiordania, zonă pe care guvernanţii israelieni insistă să o colonizeze, chiar şi în ciuda opoziţiei unei părţi semnificative a populaţiei israeliene. 

Cum arată aceste tuneluri ale groazei şi de ce au schimbat ele definitiv felul în care se poartă războiul de zeci de ani dintre evrei şi arabi în Fâşia Gaza?

Un oficial al ONU izbucneşte în plâns în timp ce vorbeşte despre soarta copiilor din Fâşia Gaza

Hamas a construit aceste tuneluri astfel încât intrările să fie în case de civili. Intrarea este verticală, adâncă de mai bine de zeci metri. Apoi dă într-un pasaj orizontal, placat cu ciment şi străbătut de fire de curent. Tunelurile au, în general, lăţimea de un metru, înălţimea de până la 2,5 metri şi lungimi de până la trei kilometri. Unele ajung la o adâncime de 30 de metri şi au mai multe intrări şi ieşiri de-a lungul lor. Câteva au şi buncăre. 

Prin ele, Hamas transportă armament şi militanţi în Gaza, dar le foloseşte şi pentru a intra în Israel, unde atacă, şi apoi se întorc în Palestina prin aceleaşi tuneluri. 

Galeriile subterane sunt folosite însă şi pentru a aduce alimente şi apă în Gaza, mai ales după blocadele impuse de Israel. De la izbuncirea acestei ofensive, la jumătatea lunii iulie, oraşului Gaza i s-a oprit aproape complet curentul electric şi furnizarea de apă. 

Tunelurile reprezintă acum argumentul de război al israelienilor. Tel-Avivul invocă şi rachetele lansate de Hamas, însă acestea nu reprezintă o ameninţare iminentă, având în vedere că Domul de Fier, scutul antirachetă extrem de performant al Israelului, are o rată interceptare a rachetelor de peste 90%. 

Importanţa acestor tuneluri în strategia de luptă a Hamas pare că i-a luat prin surprindere pe israelieni. Acum însă, la mai bine de două săptămâni de la lansarea ofensivei terestre şi aproape o lună de la lansarea raidurilor aeriene, timp în care israelienii au lansat peste 3.000 de rachete. 

În această dimineaţă, israelienii au anunţat retragerea unor trupe din Gaza, după ce au trimis acolo aproximativ 60.000 de soldaţi. În schimb, armata a continuat atacurile aeriene cu rachete - intrând astfel în a 26-a zi de bombardamente. Până acum, israelienii au lansat peste 3.000 de rachete, iar Hamas - aproximativ 2.500. 

Doar în această dimineaţă, alţi 30 de palestinieni şi-au pierdut vieţile. Bilanţul total al morţilor de această parte a ajuns la 1.708, dintre care peste 80% sunt civili. Totodată, în jur de 20% dintre cei omorâţi erau copii. De cealaltă parte, Israelul a pierdut 64 de soldaţi şi trei civili. 

„Trebuie să fim oneşti cu noi înşine - da, existau informaţii, dar aş spune că nu am fost foarte conştienţi de importanţa strategică şi de gravitatea problemei, atât la nivel politic, cât şi militar”, spune generalul major Israel Ziv, fost comandant al diviziei din Gaza a armatei israeliene, acum în rezervă, într-un interviu acordat cotidianului britanic „The Guardian”. 

„Ştiam că există o ameninţare strategică, dar nu o puteam confrunta. Ne-am asumat riscul (că nu va fi nicio penetrare semnificativă a teritoriului israelian - n.r.) şi am aşteptat. Este o problemă imensă, nu este uşor s-o confruntăm”, spune şi Shimon Daniel, general de brigadă în armata israeliană, acum în rezervă. 

Întrebat de ce armata israeliană nu a atacat tunelurile în noiembrie 2012, atunci când a lansat operaţiunea militară „Stâlpul Apărării”, tot în Gaza, Shimon Daniel spune că „există multe motive care influenţează felul în care acţionăm -  politice, internaţionale; este foarte complicat”.