Războiul din Caucaz. Armenia va ceda Azerbaidjanului mai multe teritorii, ca parte din armistiţiul încheiat pentru încetarea luptelor în Nagorno-Karabah
0
Armenia va începe de azi să cedeze controlul mai multor teritorii în favoarea Azerbaidjanului, după încheierea unui armistiţiu care să pună capăt luptelor de şase săptămâni în zona Nagorno-Karabah. Potrivit acordului, Armenia trebuie să îşi retragă trupele din părţi ale Azerbaidjanului, care au fost ocupate timp de aproape 30 de ani.
Oamenii din regiunile aflate în apropierea Nagorno-Karabah, asupra cărora Azerbaidjanul urmează să recâştige controlul duminică, 15 noiembrie, şi-au incendiat locuinţele înainte de plecarea spre Armenia. Zeci de case au fost arse de flăcari în împrejurimi.
„Aceasta este ultima zi, mâine soldaţii azeri vor fi acolo,” a spus un soldat din satul Charektar, din regiunea Kalbajar, care urmează să fie predată Azerbaidjanului.
Numai în acest sat, marcând limita cu districtul vecin Martakert, care trebuie să rămână sub control armean, cel puţin şase case au fost incendiate sâmbătă dimineaţă.
Într-un material video publicat de BBC, oamenii spun că nu-şi vor lăsa casele pe mâinile străinilor şi că ştie deja că toţi cei din regiune îşi vor arde locuinţele înainte să plece.
”Aceasta este casa mea, nu o pot lăsa pe mâna turcilor,” a spus proprietarul uneia dintre casele incendiate. ”Toată lumea îşi va arde casa astăzi (…) Ni s-a dat termen până la miezul nopţii să plecăm. Am mutat şi mormântul părinţilor, azerbaidjanii vor avea o plăcere să profaneze mormintele noastre, este insuportabil,” a adăugat el.
Un acord de pace semnat între Erevan şi Baku sub egida Moscovei a încheiat aproape şapte săptămâni de lupte intense în Nagorno Karabah. Azerbaidjanul a recucerit mari teritorii care se aflau sub control armean de la începutul anilor 1990. Aproape 2.000 de soldaţi ruşi vor fi acum dislocaţi acolo, pentru menţinerea păcii.
Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută ca fiind azeră, dar din 1994 e condusă de armeni. Conform acordului semnat între Azerbaidjan şi Armenia, începând din 15 noiembrie armenii trebuie să cedeze controlul a mai multe districte şi să-şi părasească locuinţele.
Armenia a raportat sâmbătă moartea a peste 2.300 de militari ai armatei sale în conflictul pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, care s-a încheiat cu un acord de pace ce consacră o victorie a forţelor azere, relatează AFP.
"La ora actuală, trupurile neînsufleţite a 2.317 militari ucişi, printre care şi cadavre neidentificate, au fost luate în grijă de serviciul de examinare medico-legală", a precizat pe Facebook purtătoarea de cuvânt a Ministerului armean al Sănătăţii, Alina Nikoghosian.
Potrivit acesteia, procesul de schimburi de trupuri neînsufleţite cu Azerbaidjanul continuă. "Părţile beligerante nu dispun pentru moment de cifrele definitive", a spus ea.
Autorităţile armene vorbeau până acum de 1.339 de soldaţi şi 50 de civili ucişi în ostilităţile declanşate la finalul lui septembrie.
Azerbaidjanul nu a comunicat pierderile sale militare. A raportat 93 de civili ucişi în tabăra sa.
Ajutaţi de turci. azerii s-au folosit de tehnica modernă şi tacticile nato pentru a-i învinge pe armeni
Azerbaidjan a luat lecţii de la Turcia, membră NATO, folosindu-se de experienţa sa în Afganistan, Siria sau Libia, pentru a obţine o victorie rapidă în războiul din enclava Nagorno-Karabah.
În doar 43 de zile, Azerbaidjan şi-a recâştigat teritoriul din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, formată din şapte districte din munţi, care fuseseră ocupate de separatiştii armeni încă de la începutul anilor `90, după căderea Uniunii Sovietice.
Analiştii spun că trei factori explică de ce Azerbaidjan a avut succes pe câmpul de luptă acum, spre deosebire de războiul de acum aproape 30 de ani, când a pierdut în faţa Armeniei: tehnologia, tacticile şi Turcia.
Sprijinul Turciei pentru Azerbaidjan a transformat acest război într-unul „diferit calitativ faţă de precedentele ciocniri”, consideră Alex Melikişvili, analist la HIS Markit Country Risk. El spune că prezenţa avioanelor de luptă F-16 turceşti la baza aeriană de la Ganca, al doilea mare oraş azer, a fosti „o confirmare tangibilă” că echilibrul geopolitic din Caucazul de Sud s-a înclinat în favoarea Azerbaidjanului.
Analistul turc Kasapoglu spune că avantajul tehnologic nu a venit însă doar de la dronele de luptă şi de supraveghere cumpărate de Azerbaidjan. Turcia a transferat la Baku şi „o doctrină completă de război robotizat şi un concept al operaţiunilor”.
„În mod curios, campania cu drone a Azerbaidjanului a semănat puternic cu Operaţiunea Spring Shield a Turciei, împotriva armatei siriene Araba, de la începutul lui 2020”, scrie Kasapoglu într-o analiză publicată de Jamestown Foundation.
Operaţiunile militare azere „au copiat modul de luptă al forţelor armate turceşti din timpul operaţiunii Spring Shield”, arată Kasapoglu. Acest lucru reiese din felul în care artileria şi lansatoarelor de rachete multiple ale Azerbaidjanului au lucrat „în strânsă coordonare cu sistemele de aeronave fără pilot, însărcinate cu strângerea de informaţii, de ţinte şi evaluarea pagubelor din luptă”.
„A doua mare asemănare a fost vânătoarea sistematică a apărării mobile antiaeriene a inamicului”, mai arată Kasapoglu, citat de europa libera.
Analistul azer Şahbazov adaugă că Azerbaidjan a reuşit să expună apărarea antiaeriană a Armeniei, sacrificând o flotilă de avioane biplane Antonov AN-2, de origine sovietică, pe care „probabil le-a cumpărat din Ucraina”.
Fabricate la sfârşitul anilor 40, aceste avioane sovietice sunt folosite acum mai ales la stropirea culturilor agricole sau pentru a stinge incdendii de pădure. Sunt considerate inutilizabile în războiul modern.
Cu toate acestea, spune analistul Şahbazov, Azerbaidjanul şi-a modificat aeronavele Antonov AN-2, astfel încât să poată zbura teleghidat, la altitudini joase, deasupra poziţiilor antiaeriene ale Armeniei.
„Le-au camuflat ca să arate ca dronele. Armenii au postat clipuri video cu ceea ce credeau că sunt drone, pe care le-au doborât cu antiaeriana lor. Dar ce se întâmpla de fapt era că de câte ori armenii loveau un AN-2 cu antiaeriana, dronele adevărate ale azerilor, aflate la altitudine mai mare, puteau să identifice poziţiile cu precizie şi să le distrugă pe toate cu uşurinţă”, arată analistul azer.
În ofensiva Azerbaidjanului din Nagorno-Karabah, atunci când au fost create breşe în liniile de apărare armene, după atacurile iniţiale cu drone, s-au infiltrat echipe de comando azere în păduri şi au ocupat poziţii în jurul oraşelor şi satelor, pentru a avansa în teritoriu.
În Hadrut, cu câteva zile înainte ca cele două părţi să pornească lupta, rezidenţii etnici armeni vorbeau că au văzut „bărbaţi străini, nu armeni”, care se infiltraseră în casele părăsite şi erau deja prezenţi în oraş. Descrie ca fiind „grupuri de sabotori” atât de Baku, cât şi de Erevan, echipele de comando azere au putut să ofere coordonate de ţintă din poziţiile lor, direcţionând tirurile Azerbaidjanului cu rachete, obuze sau din aer.
Analistul azer Şahbazov arată şi el că tacticile de comando folosite de forţele SUA şi NATO în Afganistan au fost preluate de Azerbaidjan în acest război din Nagorno-Karabah, cel mai probabil la încurajarea armatei turce, care a jucat un rol-cheie în Afganistan.
„Forţele speciale azere s-au antrenat în academiile militare ale Turciei şi ale Pakistanului pentru mulţi ani. Am văzut această tactică în acest război”, spune Şahbazov, pentru Europa Liberă.
Armenia şi Azerbaidjanul au semnat la începutul săptămânii, sub medierea Rusiei, un acord de încetare a focului care pune capăt conflictului. Înţelegerea consacră câştigurile teritoriale importante obţinute de Azerbaidjan.
În zona de conflict au fost desfăşurate la începutul săptămânii forţe ruse de menţinere a păcii.
Anunţul cu acordul a fost urmat de manifestaţii de furie în Armenia, unde unii protestatari au pătruns pentru scurt timp în sediul guvernului şi al parlamentului. Opoziţia cere demisia premierului Nikol Paşinian.
Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat la rândul său vineri că luptele din Nagorno-Karabah au făcut peste 4.000 de morţi şi 8.000 de răniţi, precum şi zeci de mii de refugiaţi.
Putin i-a spus preşedintelui azer Aliev să protejeze lăcaşurile de rugăciune creştine din Nagorno Karabah
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus sâmbătă omologului său azer Ilham Aliev să protejeze lăcaşurile de rugăciune creştine din zonele din Nagorno Karabah care vor intra sub controlul Azerbaidjanului în cadrul acordului de încetare a ostilităţilor convenit în această săptămână, potrivit unui anunţ al Kremlinului, transmite Reuters.
Rusia a intermediat marţi un acord de încetare a luptelor, care a asigurat obţinerea unor teritorii în jurul regiunii populate de etnici armeni, unde trupele azere şi forţele etnicilor armeni s-au luptat în ultimele şase săptămâni.
Putin i-a spus preşedintelui Aliev că există biserici şi mănăstiri creştine în părţile enclavei populată de armeni care vor trece sub control azer. Nagorno Karabah este recunoscută internaţional ca fiind parte a Azerbaidjanului.
”În această privinţă, acesta (Putin) a subliniat importanţa de a asigura o activitate normală în aceste lăcaşuri”, a arătat Kremlinul.
Aliev a spus că Azerbaidjanul va proceda în acest sens”, potrivit Kremlinului.
Principala religie din Azerbaidjan este islamul.
Putin, Aliev şi premierul armean Nikol Paşinian au mai discutat ”aspecte practice ale acordului de încetare a luptelor. Nu este clar dacă Putin a discutat telefonic cu Aliev, iar ulterior cu Aliev şi Paşinian, sau dacă a vorbit separat cu liderul armean.
Potrivit acordului, în regiune vor fi desfăşuraţi 2.000 de soldaţi ruşi pentru menţinerea păcii.
De la începutul anilor 1990, etnicii armeni au deţinut controlul în Nagorno Karabah şi în porţiuni subtanţiale de teritoriu azer din jurul enclavei. În prezent, armenii au pierdut cea mai mare parte a enclavei, precum şi teritoriul înconjurător.
Se încarcă comentariile...
