Războiul din Caucaz. Rusia acuză că mercenari din Siria şi Libia au fost desfăşuraţi în zona de conflict din Nagorno-Karabah INFOGRAFIE

Războiul din Caucaz. Rusia acuză că mercenari din Siria şi Libia au fost desfăşuraţi în zona de conflict din Nagorno-Karabah INFOGRAFIE

Luptători din Siria şi Libia au fost desfăşuraţi în zona de conflict din Nagorno-Karabah, o regiune separatistă din Azerbaidjan unde au loc violenţe de patru zile, a denunţat miercuri diplomaţia rusă, relatează AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

”Luptători din grupuri armate ilegale, în special din Siria şi Libia, sunt pe cale să fie desfăşuraţi în zona de conflict din Nagorno-Karabah pentru a participa la lupte”, a afirmat sursa citată, declarându-se ”profund preocupată de procese susceptibile să provoace o escaladare a tensiunilor în conflict” şi în întreaga regiune.

Luptele continuă pentru a cincea zi în regiunea separatistă a Azerbaidjanului, Nagorno-Karabah, în ciuda apelurilor internaţionale pentru încetarea imediată a ciocnirilor dintre forţele azere şi armene.

Ambele părţi au confirmat astăzi atacuri în mai multe direcţii de-a lungul liniei de contact care le desparte, luptele extinzându-se cu mult dincolo de graniţele enclavei şi ameninţând că ele se vor transforma într-un război complet între cele două foste republici sovietice.

„Luptele intense continuă”, a declarat Ministerul Apărării din Azerbaidjan astăzi, adăugând că operaţiunile militare erau în desfăşurare „de-a lungul întregii linii a frontului”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Armenia, Şuşan Stepanian, a scris într-o postare pe Facebook că „operaţiunile de artilerie continuă de-a lungul întregii linii a frontului în [Nagorno-Karabakh]”. Luptele din ultimele zile s-au soldat cu zeci de morţi şi răniţi, fiind cele mai violente confruntări din 1994, de când s-a convenit un acord de încetare a focului între părţi.

Consiliul de Securitate al ONU a condamnat marţi,  într-o şedinţă de urgenţă, utilizarea forţei şi a susţinut solicitarea secretarului general Antonio Guterres pentru oprirea imediată a luptelor, detensionarea situaţiei şi revenirea urgentă la negocieri semnificative.

Atât Azerbaidjanul, cât şi Armenia au respins sugestia negocierilor de pace, acuzându-se reciproc de obstrucţionarea procesului.

„Primul ministru armean declară public că Karabah este [o parte din] Armenia, la un moment dat. În acest caz, despre ce fel de proces de negociere putem vorbi?”, a declarat preşedintele azer Ilham Aliev pentru postul de televiziune rus Rossia 1.

La rândul său, prim-ministrul armean Nikol Paşinian a declarat că Azerbaidjanul trebuie să „pună capăt imediat agresiunii [sale] împotriva Nagorno-Karabahului şi Armeniei”, numindu-l „o ameninţare existenţială pentru naţiunea noastră”.

Azerbaidjanul şi Armenia au fost blocate în conflicte legate de Nagorno-Karabah încă din anii de declin ai Uniunii Sovietice. Au purtat un război care s-a încheiat în 1994, într-o încetare a focului neplăcută şi aproximativ 30.000 de morţi.

De atunci, regiunea a fost sub controlul forţelor etnice armene. Declaraţia de independenţă a regiunii din 1991 a fost recunoscută doar de Armenia.

Violenţa sporadică a izbucnit de-a lungul anilor şi negocierile internaţionale cu implicarea aşa-numitului grup Minsk al OSCE, co-prezidat de Franţa, Rusia şi Statele Unite, nu au reuşit să ajungă la o rezoluţie.

Nu a fost clar imediat ce a cauzat reizbucnirea conflictului pe 27 septembrie, părţile lansând atacuri cu elicoptere, drone, tancuri şi artilerie şi acuzându-se reciproc că au avut drept ţinte zone din afara zonei Nagorno-Karabah.

Ciocnirile sunt cele mai sângeroase din 2016 şi trezesc îngrijorarea comunităţii internaţionale cu privire la stabilitatea din Caucazul de Sud, un coridor energetic esenţial care transportă petrol şi gaze pentru pieţele mondiale. Există temeri că acest conflict reaprins ar putea atrage Rusia şi Turcia – fiecare susţinând una dintre părţi. Turcia sprijină Azerbaidjanul, iar Rusia sprijină Armenia.

Luptătorii separatişti din Nagorno-Karabah au declarat că 84 de militari au fost ucişi în ultimele patru zile, în timp ce Azerbaidjanul a raportat moartea a 12 civili de partea sa, dar nu a dat publicităţii cifrele despre victimele sale militare.

Într-o declaraţie de astăzi, Human Rights Watch (HRW) a cerut tuturor forţelor armate care luptă în Nagorno-Karabah să „respecte interdicţia absolută împotriva ţintirii civililor sau efectuarea de atacuri care dăunează în mod nediscriminabil civililor”.

„Toate părţile ar trebui să-şi amintească că atacurile care vizează civili sunt încălcări grave ale dreptului umanitar internaţional şi constituie crime de război, (...) chiar dacă sunt efectuate ca represalii pentru atacuri nediscriminatorii ale adversarului”, a declarat Hugh Williamson, directorul Europa şi Asia Centrală la New York al HRW.

Armenia a spus ieri, 29 septembrie, că unul dintre avioanele sale de război a fost doborât de un avion de luptă din Turcia, ucigând pilotul. Atât Azerbaidjanul, cât şi Ankara, cel mai apropiat aliat al său, au negat acest lucru.

Într-un interviu acordat BBC, premierul armean Nikol Paşinian a acuzat Turcia că este „un participant la ostilităţi”, spunând că instructorii şi ofiţerii turci sunt implicaţi direct în lupte - o acuzaţie care nu a fost confirmată independent.

Mai devreme, în aceeaşi zi, Fahrettin Altun, purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc, a declarat că Turcia „se va angaja pe deplin să ajute Azerbaidjanul să îşi recupereze teritoriile ocupate şi să-şi apere drepturile şi interesele în temeiul dreptului internaţional”.

Între timp, Rusia şi naţiunile occidentale au cerut reţinere, Kremlinul îndemnând toate ţările, în special Turcia, să „facă totul pentru a convinge părţile opuse să înceteze focul şi să revină la rezolvarea paşnică a conflictului prin mijloace politico-diplomatice”.

Paşinian a vorbit telefonic cu preşedintele rus Vladimir Putin ieri şi a spus că, în acest moment, nu are în vedere să ceară ajutor Rusiei în temeiul tratatului de securitate post-sovietic din care face parte, deşi şi-a rezervat dreptul de a face acest lucru.

„Armenia îşi va asigura securitatea, cu participarea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) sau fără aceasta”, a spus el, referindu-se la acordul colectiv de securitate semnat de şase state post-sovietice, inclusiv Rusia.

Rusia este printre cei mai mari furnizori de armament atât pentru Azerbaidjan, cât şi pentru Armenia. De asemenea, are o bază militară în Armenia.

În timpul unei vizite în Letonia, la 30 septembrie, preşedintele francez Emmanuel Macron a criticat Ankara pentru că a emis „mesaje războinice”, dar a precizat că nu are nicio dovadă a faptului că actorii politici regionali, precum Turcia, ar fi fost implicaţi până acum în acest conflict.

El a spus că va discuta problema cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu preşedintele american Donald Trump

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune din interiorul teritoriului azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările