UPDATE Războiul din Caucaz. Un elicopter rus, doborât în Armenia: Cel puţin doi morţi

Elicoptere militare ruseşti în cadrul exerciţiilor Caucaz 2020 FOTO EPA-EFE

Un elicopter militar rus a fost doborât, marţi, în teritoriul Armeniei, într-o zonă din apropiere de graniţa cu Azerbaidjan. Doi membri ai echipajului au murit, relatează Europe1.

UPDATE:  Ministerul de Externe din Azerbaidjan a anunţat luni că trupele azere au doborât din greşeală un elicopter militar rus în apropierea graniţei cu Armenia, transmiţând totodată Moscovei scuze pentru acest incident şi disponibilitatea de a-i plăti despăgubiri, relatează Reuters.

Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse a anunţat, luni seara, că apreciază pozitiv decizia Azerbaidjanului de a recunoaşte rapid vina în cazul doborârii unui elicopter militar rus deasupra Armeniei.

Ştire iniţială

„Elicopterul, de tip MI-24, a fost vizat de tiruri de la sol”, a anunţat Ministerul armean al Apărării.

„Lovit de o rachetă, elicopterul şi-a pierdut controlul. A căzut într-o zonă montană din teritoriul armean. Doi membri ai echipajului au fost ucişi, în timp ce al treilea a fost rănit şi evacuat către aerodrom”, se precizează într-un comunicat.

Aparatul de zbor a fost ţintit în timp ce însoţea o coloană de vehicule aparţinând bazei ruse 102 din Armenia.

Atacul a avut loc în apropierea satului Eraskh, în sudul Armeniei, în apropiere de frontiera cu Nahicevan, o republică azeră autonomă.

Comandamentul bazei militare ruse 102 a deschis o anchetă pentru a stabili identitatea atacatorilor.

Erevanul, care caută sprijinul Moscovei împotriva Azerbaidjanului, promite să vină cu informaţii esenţiale în cadrul anchetei.

Într-un comunicat, Ministerul azer de Externe anunţă că elicopterul militar rus a fost doborât din greşeală. Diplomaţia azeră prezintă scuze şi se declară dispusă să plătească despăgubiri.

Imagini de la locul prăbuşirii elicopterului rus FOTO Twitter

Armenii fug din Stepanakert

Această veste vine în contextul unui exod masiv din Stepanakert, capitala regiunii separatiste Nagorno-Karabah.

Exodul din Stepanakert a început sâmbătă, în contextul capturării localităţii Şuşa, cunoscută ca „Ierusalimul din Nagorn0-Karabah, de către forţele azere.

Clădiri distruse la Stepanakert FOTO EPA-EFE

„Este o fugă frenetică, haotică şi, cine ştie, fără întoarcere”, screi corespondentul „Le Monde” de la faţa locului.

Luni, forţele armene din provincia azeră cu majoritate armeană Nagorno-Karabah au recunoscut că au pierdut controlul asupra Shusha şi că trupele azere se apropie de Stepanakert.

Azerii au sărbătorit duminică preluarea controlului asupra Shusha, claxonând, intonând imnul şi afişând steagul naţional. Preşedintele turc recep Tayyip Erdogan a salutat la rândul său această victorie a părţii azere.

Steagul azer ridicat la Shusha FOTO EPA-EFE

„Lanţul eşecurilor continuă şi oraşul Shushi nu mai este sub controlul nostru. Trebuie să rezistăm în timp ce inamicul se apropie de Stepanakert”, a declarat Vahram Pogosian, un reprezentant al separatiştilor armeni.

Sprijinit de Turcia, Azerbaidjanul afirmă că a reuşit să recucerească o mare parte din teritoriile din interiorul şi din jurul provinciei Nagorno-Karabah pierdute în războiul din anii '90.

Cum ar putea reacţiona Rusia?

Aliată cu Rusia în cadrul unui tratat de securitate, Armenia aşteaptă susţinerea directă a lui Vladimir Putin. Ori, recent, Moscova a dat de înţeles că va sprijini Erevanul doar dacă luptele ajung pe teritoriul său. Însă, la fel ca în cazul celorlalte conflicte „îngheţate” post-sovietice, precum Transnistria, Donbas, Osetia de Sud şi Abhazia, şi conflictul din Nagorno-Karabakh poate fi utilizat de Rusia ca mecanism prin care să menţină sub presiune, control şi manipulare o zonă pe care o consideră, în mod istoric, ca făcând parte din sfera sa de influenţă.

Polii de putere în regiune sunt într-o schimbare drastică având în vedere că Azerbaidjanul încearcă să-şi recâştige prin forţă teritoriile pierdute. Cum Rusia nu este dispusă nici la compromisuri şi nici la identificarea unei rezolvări a conflictului, eforturile sale riscă să devină destul de radicale şi periculoase.

Companiile militare private

Rusia ar putea utiliza aceleaşi tactici pe care le-a aplicat şi în Ucraina, trimiţând în Nagorno-Karabah companii militare private care să lupte în locul armatei şi evitând în acest fel o intervenţie militară directă. „Imediat cum va sosi aprobarea, vom pleca spre Karabah şi vom lupta de partea Armeniei”, a declarat recent un mercenar Wagner pentru un jurnalist rus. Aceste companii private sunt controlate de GRU, serviciul de informaţii al armatei.

Aşa-zisele forţe de menţinere a păcii, plus atacuri cibernetice

Pe lângă mercenari, Moscova ar putea miza pe aşa-zişii pacificatori. Nu este decât un act de manipulare folosit atât pentru sustragerea de la alegerea unei tabere, cât şi pentru asigurarea faptului că, în ciuda vărsării de sânge, conflictul va rămâne până la urmă nerezolvat. Dar, având în vedere că Azerbaidjanul a refuzat deja „trupele pacificatoare”, nu este exclus ca Rusia să pluseze cu o altă tactică testată deja, şi anume introducerea de trupe sub formă de consilieri. Şi de ce nu cu atacuri cibernetice asupra Azerbaidjanului, tocmai pentru a-l forţa să accepte reîngheţarea conflictului. Aceste atacuri pot pune în pericol infrastructura de petrol şi gaze a Azerbaidjanului, fapt care ar afecta indirect şi interesele occidentale în acest stat. Există deja speculaţii în presa internaţională precum că un astfel de atac ar aduce Rusiei atât controlul în regiune, cât şi beneficii economice.

În ciuda calităţii sale de co-preşedinte al Grupului de la Minsk, în care ar trebui să fie neutră şi să promoveze soluţii diplomatice şi pacificatoare pentru rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabah, Rusia a beneficiat financiar din urma vânzărilor de arme către ambele părţi implicate în conflict. Totuşi, principalul obiectiv al Moscovei este de a „reîngheţa conflictul” în aşa fel încât Armenia şi Azerbaidjanul să rămână dependente de ea sub un pretins rol de girant al stabilităţii.

Din păcate, pe fondul ofensivei azere, susţinerii turce şi intereselor ruse, oamenii mor. Potrivit datelor actuale, peste 1.250 de persoane au fost ucise în mai puţin de o lună şi jumătate de ostilităţi. Totuşi, numărul victimelor este probabil mult mai ridicat, în condiţiile în care Azerbaidjanul nu îşi comunică pierderile.