Războiul din Caucaz. Azerbaidjanul a bombardat instalaţii de lansare de rachete ale Armeniei

Ministerul azer al Apărării a anunţat miercuri că a bombardat două instalaţii de lansare de rachete în Armenia, folosite, acuză Baku, pentru a viza zone civile în conflictul armat din Nagorno-Karabah, atacuri confirmate de Ministerul armean al Apărării, care respinge orice voinţă de a viza zone civile, relatează AFP.

Ministerul armean al Apărării a confirmat că zone din teritoriul său au fost atacate, însă dezminte că Armenia ar fi atacat Azerbaidjanul şi a ameninţat că-şi ”rezervă” de-acum ”dreptul de a viza orice infrastructură sau echipament militar de pe teritoriul Azerbaidjanului”.

Este pentru prima oară de la reluarea ostilităţilor în această enclavă separatistă azeră când Baku recunoaşte că a atacat teritoriul armean.

Baku afirmă că forţele sale armate au observat, în noaptea de marţi spre miercuri, pe teritoriul armean, o desfăşurare a unor sisteme de lansare de rachete, pregătite să fie folosite, într-o zonă situată în apripierea enclavei separatiste azere Nagorno Karabah şi că le-a distrus, pentru că ele aveau scopul să vizeze zone civile în Azerbaidjan.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului armean al Apărării, Şuşan Stepanian, a confirmat atacurile aeriene pe teritoriul său, însă a dezminţit orice voinţă de a viza zone civile în Azerbaidjan.

”Atacul a fost efectuat în baza unei simple ipoteze potrivit căreia echipamentul respectiv avea să lovească zone civile în Azerbaidjan. Este evident că această acuzaţie este lipsită de orice fundament”, a anunţat ea într-un mesaj postat pe Twitter.

”Nici măcar o rachetă, obuz sau proiectil nu a fost tras către Azerbaidajn”, a subliniat ea.

Armata armeană, ca răspuns,”îşi rezervă acum dreptul de a ţinti orice instalaţie militară şi orice mişcare de luptă pe teritoriul Azerbaidjanului”, a anunţat ea.

Trupe azere luptă cu combatanţi separatişti - susţinuţi de Erevan - de la 27 septembrie, în Nagorno Karabah.

Reluarea ostilităţilor s-a soldat în mod oficial cu peste 600 de morţi, însă bilanţul real ar putea fi mult mai mare.

Un armistiţiu negociat sub egida Rusiei ar fi trebuit să intre în vigoare sâmbătă, pentru a permite cel puţin un schimb de prizonieri şi de cadavre, însă acest armistiţiu nu a fost respectat niciodată.

Nagorno Karabah, un teritoriu azer cu populaţie majoritar armeană, a ieşit dn Azerbaidjan, ceea ce a antrenat un război soldat cu 30.000 de morţi, în anii '90.

Baku acuză de atunci Erevanul că ocupă acest teritoriu şi au loc ciocniri armate cu regularitate.

Însă ostilităţile în curs sunt cele mai grave din 1994.

După aproape 30 de ani de impas diplomatic, preşedintele azer Ilahn Aliev a ameninţat să preia controlul asupra acestei enclave azere separatiste cu forţa dacă este nevoie.