Războiul din Caucaz. Senatul francez cere recunoaşterea Republicii Nagorno-Karabah INFOGRAFIE
0
Senatul francez a cerut guvernului, într-un text votat miercuri, "recunoaşterea Republicii Nagorno-Karabah", regiune separatistă a Azerbaidjanului populată majoritar de armeni şi scena unui conflict sângeros în această toamnă, informează joi AFP. Premierul armean Nikol Paşinian a salutat o "decizie istorică", în schimb ministerul azer de externe a denunţat o "provocare iniţiată de un grup de senatori făţiş pro-armeni".
Proiectul Senatului francez, care nu are valoare constrângătoare, a fost votat cu 305 de voturi pentru, un singur vot împotrivă şi 30 abţineri. El a fost semnat de cinci din cei opt preşedinţi de grupuri parlamentare.
Textul votat în Senatul Franţei "condamnă agresiunea militară a Azerbaidjanului, dusă cu sprijinul autorităţilor turce şi al mercenarilor străini, şi cere retragerea imediată" a forţelor armate din teritoriile cucerite începând cu 27 septembrie în regiunea Nagorno-Karabah.
De asemenea, ''invită guvernul francez să recunoască Republica Nagorno-Karabah'' şi ''să depună toate eforturile pentru ca discuţiile în vederea unei reglementări negociate şi durabile a conflictului, care să asigure restabilirea frontierelor definite în 1994, să poată fi reluate fără întârziere în cadrul Grupului de la Minsk''.
Textul cere guvernului francez să apere punerea în aplicare imediată a protecţiei populaţiei locale prin desfăşurarea unei forţe internaţionale şi să aducă un ajutor umanitar masiv civililor, precum şi să ''ceară o anchetă internaţională asupra crimelor de război comise în Nagorno-Karabah'' şi "să tragă toate consecinţele diplomatice din rolul jucat de autorităţile turce".
Premierul armean Nikol Paşinian a salutat o "decizie istorică", în schimb ministerul azer de externe a denunţat o "provocare iniţiată de un grup de senatori făţiş pro-armeni".
"Un exemplu concludent de islamofobie în Franţa", a adăugat un consilier în probleme de politică externe al preşedintelui azer Ilham Aliev, Hikmet Hajiyev.
Ankara condamnă rezoluţia Senatului francez
Ministerul turc de externe a condamnat joi rezoluţia Senatului francez prin care solicita guvernului recunoaşterea Republicii Nagorno-Karabakh.
„Această decizie a Senatului francez arată clar de ce activitatea Grupului OSCE Minsk, condus de copreşedinţii săi, care trebuie să rămână neutri, nu a putut până acum să rezolve această problemă [...]. Apelul Senatului francez către Azerbaidjan pentru a părăsi teritoriile sale, pe care le-a salvat de ocupaţie, este o manifestare a unei abordări inepte, parţiale şi detaşate a faptelor, care nu poate fi luată în serios. ..]. Sperăm că Franţa va adopta de acum înainte o poziţie constructivă pentru a stabiliza regiunea, făcând concluzii corecte ”, subliniază un comunicat de presă emis de diplomaţia turcă.
Nagorno-Karabah este recunoscut pe plan internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan, dar regiunea este populată preponderent de etnici armeni. Franţa s-a pronunţat săptămâna trecută pentru o supraveghere internaţională a aplicării încetării focului, pe fondul preocupării că Rusia şi Turcia ar putea încheia un acord prin care să excludă puterile occidentale din viitoarele negocieri de pace asupra Nagorno-Karabah.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat sâmbătă invitaţia la o "supervizare internaţională" a acordului semnat pe 10 noiembrie între Azerbaidjan şi Armenia, mediat de Rusia.
Trupele azere, însoţite de camioane, au intrat miercuri în districtul Kalbajar, de lângă Nagorno-Karabah, al doilea din cele trei districte pe care Armenia trebuie să le predea după semnarea acordului de încetare a focului la 9 noiembrie cu Azerbaidjanul, cu medierea Rusiei, relatează AFP.
Armata azeră a difuzat imagini cu revenirea soldaţilor săi în zonă, arătând în special operaţiuni de deminare pe timp de noapte pe drumurile acestei regiuni montane, unde a căzut prima zăpadă.
Ministerul Apărării azer a indicat într-un comunicat că "unităţile armatei azere au intrat în districtul Kalbajar la 25 noiembrie" la prima oră, în virtutea acordului de încetare a ostilităţilor semnat la începutul lunii noiembrie de către Armenia, Azerbaidjan şi Rusia.
Situat între autoproclamata republică Nagorno-Karabah şi Armenia, Kalbajar ar fi trebuit predat pe 15 noiembrie, dar Baku a amânat evenimentul, lăsând mai mult timp etnicilor armeni să părăsească zona, conform media ruse.
Prin semnarea acordului de încetare a focului, Erevanul a acceptat să predea trei districte din jurul Nagorno-Karabah care scăpau controlului Baku de la primul război din anii '90. Districtul Kalbajar - la fel ca Aghdam, predat la 20 noiembrie, şi Lacin, care urmează să fie predat la 1 decembrie - făcea parte până acum din zona tampon din jurul regiunii separatiste. Alte patru districte cu acelaşi rol au fost preluate de Baku în timpul luptelor.
În apropierea localităţii Ciarektar, la frontiera districtului, soldaţi armeni instalau miercuri un post de control, cu grămezi de pneuri care blocau drumul.
Cu o armă automată Kalaşnikov în mână, un soldat armean de 20 de ani regretă abandonul "ruşinos" al regiunii. "Avem o mulţime de biserici aici", spune el, adăugând: "Strămoşii noştri, bătrânii şi prietenii noştri sunt îngropaţi aici".
Într-un discurs televizat, preşedintele azer Ilham Aliev a promis să apere "moştenirea naţională" reprezentată de numeroase monumente religioase din Kalbajar, criticându-i pe armenii care au "dat foc pădurilor" şi "caselor pe care nu ei le-au construit", înainte de plecare. El se referea la casele locuite cândva de etnici azeri, care au fugit din zonă în urma violenţelor din anii' 90, şi au fost ocupate ulterior de armeni.
În zilele dinaintea predării districtului, localnici armeni au tăiat copaci, au recuperat cabluri electrice şi chiar au încărcat într-un camion părţi ale unui baraj hidroelectric, a relatat reporterul AFP de la faţa locului.
Acordul de încheiere a ostilităţilor, semnat într-un moment când situaţia militară era catastrofală pentru Armenia, consacră victoria Azerbaidjanului şi îi conferă importante câştiguri teritoriale după şase săptămâni de conflict, soldate cu mai multe mii de victime.
Documentul prevede desfăşurarea unei forţe de pace ruseşti de aproape 2.000 de militari în Nagorno-Karabah, care s-a diminuat semnificativ.
Înaintea predării districtului, preşedintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu omologul său azer Ilham Aliev şi cu premierul armean Nikol Pashinyan pentru a evoca - potrivit Kremlinului - "modalităţile de acţiune ale forţelor ruseşti de menţinere a păcii".
Preşedintele rus a vorbit de asemenea la telefon şi cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, cu care a discutat despre "crearea unui centru comun pentru monitorizarea încetării focului".
Franţa ceruse Rusiei săptămâna trecută să risipească "ambiguităţile" din jurul acestui acord de încetare a focului, în special cu privire la rolul Turciei, Parisul exprimând îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Ankara să fie asociată operaţiunii de menţinere a păcii.
Deşi Moscova asigură că niciun soldat turc nu va fi desfăşurat în Nagorno-Karabah, iar centrul comun de monitorizare va fi instalat pe teritoriul azer, parlamentul de la Ankara a autorizat trimiterea de trupe turceşti în Azerbaidjan, în timp ce etnicii armeni din regiune se tem că acestea vor apărea cât de curând şi în Nagorno-Karabah.
Erdogan a anunţat miercuri că a discutat cu Putin despre posibilitatea asocierii altor ţări la eforturile de consolidare a încetării focului în Nagorno-Karabah, transmite Reuters. "Avem ocazia să dezvoltăm şi să extindem' acest dispozitiv, a spus preşedintele turc, adăugând că "prezervarea încetării focului ar putea fi dusă la un nivel diferit" dacă s-ar alătura şi alte ţări, fără însă a le nominaliza.
Franţa, care coprezidează cu Rusia şi SUA "Grupul de la Minsk", înfiinţat în anii 1990 pentru a găsi o soluţie la conflictul din Nagorno-Karabah, s-a pronunţat pentru o supraveghere internaţională a încetării focului.
Parisul manifestă temeri că Turcia, principalul aliat al Azerbaidjanului şi critic dur al "Grupului de la Minsk", şi Rusia vor ajunge la un acord pentru a exclude puterile occidentale de la viitoarele negocieri de pace asupra Nagorno-Karabah, notează Reuters.
Erdogan a declarat că "neliniştea" exprimată de unii copreşedinţi ai "Grupului de la Minsk" nu are "nici cea mai mica importanţă".
ntroducerea trupelor turce în Azerbaidjan, sub pretextul misiunii de pace, reflectă dorinţa autorităţilor de la Ankara de a-şi extinde influenţa politico-militară în Caucazul de Sud şi regiunea Caspică.
Pe 21 noiembrie, ministrul Apărării Naţionale al Turciei, Hulusi Akar, a declarat că trupele terestre ale ţării şi-au încheiat pregătirile şi în curând vor fi redislocate în Azerbaidjan cu ajutorul forţelor aeriene ale ţării.
Dispunând de forţe destul de impunătoare – 355 mii de militari, peste 2600 de tancuri, 270 de avioane de luptă multirol F-16 şi locul 11 în clasamentul mondial Global Firepower, Turcia îşi sporeşte propria producţie de avioane, drone, rachete, tancuri. În ultimul un deceniu şi jumătate, numărul întreprinderilor turce în domeniul apărării a crescut de la 56 la 1500, guvernul gestionează programe ale industriei de apărare în valoare de peste 75 de miliarde de dolari. Ankara achiziţionează multe arme străine. Bugetul pentru apărare al Republicii Turce constituie peste 18 miliarde de dolari – aproximativ 13 la sută din bugetul anului 2020.
Turcia îşi utilizează activ instrumentele militare în nordul Siriei, în Libia.
Se încarcă comentariile...
