Război împotriva secretului bancar

Pentru a aduce câţi mai mulţi bani la bugetele naţionale, marile puteri ale lumii s-au angajat în bătăli juridice cu băncile din Elveţia. După Marea Britanie, Franţa, Germania, SUA, şi Rusia va semna un acord cu Elveţia pentru a primi date despre ruşii care au conturi în băncile elveţiene.

Secretul bancar în Elveţia mai primeşte o lovitură grea, pe fondul crizei economice globale. SUA investighează opt bănci elveţiene pentru favorizarea evaziunii fiscale, iar alte state au încheiat acorduri cu instituţii financiare din „Ţara Cantoanelor pentru a-şi depista cetăţenii care evită Fiscul.

 Justiţia din SUA desfăşoară o investigaţie federală referitoare la opt bănci provenite din regiuni considerate paradisuri fiscale (offshore), pentru favorizarea eludării Fiscului de către cetăţeni americani, a anunţat Departamentul de Justiţie, citat de Bloomberg.

 Investigaţia face parte din acţiunile „care au dat o lovitură devastatoare secretului bancar din Elveţia", potrivit site-ului instituţiei, care nu a precizat numele băncilor anchetate. În 2009, Procuratura americană a acuzat UBS, cea mai mare bancă elveţiană, că a ajutat clienţii americani să facă evaziune fiscală.

Pentru a evita un proces, UBS a recunoscut că a favorizat evaziunea fiscală, a plătit 780 de milioane de dolari şi a predat serviciului fiscal american (Internal Revenue Service-IRS) date referitoare la peste 250 de conturi. Ulterior UBS a furnizat date privind alte 4.450 de conturi. Acum, Procuratura a deschis 150 de investigaţii federale împotriva unor clienţi ai unor bănci offshore şi a pus sub acuzare 43 de persoane pentru facilitarea ascunderii de fonduri în paradisuri fiscale. „În plus, au fost deschise investigaţii împotriva a opt bănci offshore, din întreaga lume", potrivit Departamentului Justiţiei.

 „Este extrem de neobişnuit ca guvernul să anunţe deschiderea unei investigaţii federale de către Înalta Curte. Faptul că guvernul a confirmat că sunt investigate opt bănci offshore arată că eforturile în această direcţie sunt mai avansate decât se ştia", a declarat Jeffrey Neiman, fost procuror federal care a lucrat la cazul UBS. Credit Suisse, a doua mare bancă din Elveţia, a anunţat în iulie că face obiectul unei investigaţii penale în Statele Unite pentru favorizarea evaziunii fiscale.

Nemţii evazionişti, impozitaţi retroactiv

Banii nedeclaraţi depuşi de cetăţenii germani în băncile elveţiene vor fi impozitaţi retroactiv cu între 19% şi 34% din suma depusă. Guvernele de la Berlin şi de la Berna au bătut deja palma ca măsura de combatere a evaziunii fiscale să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013. Potrivit revistei „Der Spiegel", germanii au depus în băncile elveţiene între 180 şi 280 de miliarde euro, venituri nedeclarate în ţara de origine.

Conturile ruşilor, la puricat

Fiscul german va obţine din impozitele pe aceşti bani negri mai puţin de jumătate, mare parte fiind direcţionate spre bugetele landurilor. Ministrul rus de Finanţe, Aleksei Kudrin, a anunţat că Berna şi Moscova vor semna, săptămâna aceasta, un acord despre datele clienţilor ruşi care au conturi în băncile elveţiene.

„La cerere vom primi informaţii despre conturile celor care nu plătesc taxele, dacă Rusia iniţiază proceduri juridice pentru investigarea evaziunii fiscale sau a spălării de bani", a declarat Kudrin. SUA, Marea Britanie, Germania şi Franţa au iniţiat deja măsuri similare cu privire la cetăţenii lor, a adăugat el.

Atena a rămas tot cu puşculiţa goală, fiindcă nu şi-a făcut temele

Grecii n-au reuşit, marţi, să-i convingă pe reprezentanţii UE şi FMI să le deblocheze următoarea tranşă de împrumut, în valoare de opt miliarde de euro. Creditorii au amânat discuţiile cu Atena pentru săptămâna viitoare, iar ministrul grec de Finanţe, Evangelos Venizelos, urma să anunţe, ieri, noi măsuri dure de austeritate .

Ministrul de Finanţe grec Venizelos nu a convins UE şi FMI  Foto:  Reuters

Executivul a introdus deja majorări „dureroase" ale taxelor pe salarii şi pe proprietate şi a scăzut salariile şi pensiile din sectorul public, dar până marţi respinsese efectuarea unui nou val de concedieri în sectorul public, care reprezintă o componentă-cheie a electoratului partidului de guvernare. 

Grecii se ţin de greve

Dacă ar fi după germani, Grecia ar fi de mult falită. Peste 80 % din cetăţenii Germaniei nu vor să contribuie la ajutorarea Guvernului de la Atena, arată un sondaj al Institutului Forsa, publicat de revista „Stern". Doar 18% sunt gata să scoată bani din buzunar ca să salveze Republica Elenă de la faliment.

Ministerul Afacerilor Externe îi avertizează pe cetăţenii români care doresc să călătorească, astăzi, că sindicatul transportatorilor din Atena a anunţat organizarea unei greve de 24 de ore.

Greva va bloca circulaţia autobuzelor, troleibuzelor, tramvaielor şi metroului în regiunea oraşului Atena, atrage atenţia Ministerul român de Externe. „Acţiuni de protest vor fi organizate în centrul oraşului Atena, zona pieţelor Sintagma şi Klafthmonos", se arată într-un comunicat MAE, remis redacţiei Adevărul. Ministerul aminteşte că tot mâine sunt în grevă profesorii şi învăţătorii din Grecia.

MAE recomandă românilor care se află la Atena să evite zonele unde au loc acţiuni de protest. La rândul lor, sindicatele elene din sectoarele public şi privat ADEDY şi GSEE au lansat, ieri, un apel la greve generale de 24 de ore în zilele de 5 şi 19 octombrie, informează Reuters.

Agenţiile de rating, puse la zid

Două asociaţii ale consumatorilor din Italia au anunţat că vor da în judecată pentru daune Standard & Poor,s , după ce agenţia a redus ratingul ţării, informează Reuters. Cele două organizaţii au acuzat atât S&P cât şi agenţia  Moody,s că vor să distrugă zona euro. „Standard & Poor's, aceeaşi agenţie care a făcut o eroare de 2.000 de miliarde de dolari la retrogradarea SUA, va fi ţinta asociaţiilor Adusbef şi Federconsumatori pentru daune", potrivit unui comunicat comun al celor două organizaţii.

Înaintea demersului celor două asociaţii vine după ce, luna trecută, autorităţile de la Roma au pus sub sechestru mai multe documente de la sediile diviziilor din Milano ale  Standard & Poor's şi Moody's. Şi departamentul american al Justiţiei investighează modul de evaluare în care S&P a stabilit ratingurile unor obligaţiuni înainte de criza din 2008.