Răvăşită de COVID-19, Brazilia se confruntă cu o criză politică de proporţii. Urmăreşte Bolsonaro o lovitură de stat?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Jair Bolsonaro, preşedintele Braziliei / FOTO Arhivă
Jair Bolsonaro, preşedintele Braziliei / FOTO Arhivă

Brazilia a anunţat marţi un nou record de decese cauzate de COVID-19, iar situaţia din spitale este catastrofală. Căzută din punct de vedere medical în prăpastie, ţara se confruntă acum şi cu o criză politică de proporţii.

La o zi după cea mai semnificativă remaniere guvernamentală de când preşedintele Jair Bolosonaro a ajuns la putere, cei trei comandaţi ai forţelor armate au fost înlăturaţi într-o mişcare care a stârnit speculaţii că Bolsonaro a pierdut sprijinul armatei şi încearcă să-şi impună din nou controlul. 

Evoluţiile din ultimele zile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât Bolsonaro s-a bucurat constant de o relaţie bună cu forţele armate, numind generali în poziţii cheie din cabinetul său şi susţinând în repetate rânduri că epoca dictaturii militare din Brazilia a fost una care trebuie sărbătorită şi lăudată, notează CNN.

Criza politică loveşte în timp ce Brazilia se luptă cu noul val deosebit de violent al pandemiei. Marţi, 3,780 de oameni au murit din cauza COVID-19, iar unităţile de terapie intensivă sunt aproape de capacitatea maximă în majoritatea statelor braziliene. Brazilienii îşi îndreaptă tot mai mult furia către Bolsonaro, o figură deja celebră la nivel internaţional pentru modalitatea în care a luat în derâdere virusul încă de la începutul pandemiei. 

Nivelul de aprobare al preşedintelui a atins un record negativ absolut, iar remanierea guvernamentală a început ca o modalitate de îmbunare a partidelor aliate, oferindu-le noi funcţii de conducere în ministere cheie, şi pentru a-l înlocui pe controversatul ministru de Externe, Ernesto Araujo. 

Totul s-a transformat însă într-un carusel de evenimente care ameninţă temelia fragilă a democraţiei braziliene, Bolsonaro înlocuindu-şi ministrul Apărării, pe generalul Fernando Azevedo e Silva cu şeful cancelariei prezidenţiale. 

Azevedo e Silva a plecat anunţând că a ca încercat să „prezerve forţele armate ca instituţii ale statului”, o formulare care indică pentru mulţi o tentativă a lui Bolsonaro de a folosi armata ca actor politic în vederea instaurării sale la putere pe termen nedefinit. Walter Souza Braga Netto, noul ministru al Apărării, şi-a început mandatul prin a lăuda evenimentele din 1964 care au dus la instaurarea dictaturii militare.

Opoziţia cere, în acest context, înlăturarea rapidă a lui Bolsonaro prin intermediul procesului de impeachment pentru a preveni „halucinaţiile autoritare, instigatoare la lovitură de stat” ale preşedintelui să înainteze. 

„Vorbim de o tentativă a preşedintelui de a pune în aplicare o lovitură de stat - încă în derulare - şi din acest motiv reacţionăm”, a spus Alessandro Molon, unul dintre liderii opoziţiei, conform The Guardian.

João Roberto Martins Filho, expert militar, a declarat pentru publicaţia britanică că există cel puţin opt diferite explicaţii pentru ruptura dintre Bolsonaro şi şefii armatei, nefiind clar care este cea adevărată. 

„Nu ştim până acum nici măcar ce a propus Bolsonaro. E suficient de nebun pentru a propune astfel de lucruri (n. red. - lovitură de stat), dar nu ştim cu adevărat”, a spus Marins Filho, adăugând că nu este convins de eforturile liderilor armatei înlăturaţi de preşedintele brazilian de a se poziţiona ca apărători ai democraţei. 

„L-au ales pe Bolsonaro, l-au sprijinit pe Bolsonaro, au ocupat poziţii în cabinetul lui, iar acum vor să apară ca democraţi. Dacă chiar sunt în favoarea constituţiei, s-ar întoarce în cazarmă şi ar avea grijă de securitatea naţională, cum se întâmplă în statele europene”, a mai spus acesta.

„E un moment important pentru democraţia braziliană”, a declarat Brian Winter, specialist în probleme care ţin de Brazilia şi redactor şef al publicaţiei Americas Quarterly. Acesta a explicat că cea mai plauzibilă ipoteză este că Bolsonaro vrea să pună în poziţii cheie din conducerea armatei figuri care îl vor proteja în faţa procesului de impeachment ori care îi vor sări în sprijin dacă nu va câştiga alegerile din 2022.

Frica lui Bolsonaro că ar putea pierde alegerile este bine întemeiată. Nu e vorba doar de sprijinul tot mai scăzut pe care îl are în contextul dezastrului epidemiologic din Brazilia, ci şi de fostul preşedinte Luiz Inácio Lula da Silva, împiedicat să candideze în 2018 din cauza unei condamnări pentru fapte de corupţie, dar reîntors în politică şi eligibil pentru alegerile din 2022. 

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite