Protestele continuă în Iran chiar dacă regimul a declarat că „revolta a luat sfârşit“ VIDEO

În ciuda faptului că regimul de la Teheran, prin glasul şefului Gărzilor Revoluţionare, elita militară islamică, a declarat că „revolta a luat sfârşit”, protestele au continuat în Iran, mai ales în provincie. Activiştii locali vorbesc de peste 50 morţi şi mai bine de 3.000 de arestări de la începutul revoltelor, în urmă cu peste o săptămână.

Totuşi pentru a fi mai sigur, regimul iranian a trimis gărzi de elită în întreaga ţară pentru a descuraja noi proteste antiguvernamentale, notează Newsweek. În timp ce Middle East Monitor scrie că străzile oraşelor sunt invadate acum de demonstranţi proguvernamentali care cer pedepsirea exemplară a protestatarilor, Los Angeles Times se întreabă dacă sunt pregătiţi liderii de la Teheran să rezolve problemele care au alimentat această revoltă, adică inegalităţile sociale şi excesele elitei. 

The Hill consideră că această „iarnă persană” ar putea fi o extensie a „primăverii arabe”, dar că protestatarii sunt preocupaţi mai mult de reforme economice şi de diminuarea corupţiei şi mai puţin de o schimbare de regim sau de un sfârşit al teocraţiei islamice. O parte importantă a clasei de mijloc şi a tinerei generaţii doreşte schimbări moderate şi nu o revoluţie cu rezultat necunoscut, iar, pe de altă parte, regimul iranian este dispus să meargă oricât de departe este necesar pentru a se menţine la putere, subliniază ziarul american. 

Liberation care consideră că regimul de la Teheran dispune de una dintre cele mai eficiente arme: frica. „În curând se împlinesc 39 de ani de când Republica Islamică distilează frica în venele societăţii iraniene. Până într-atât încât rare sunt astăzi mărturiile care reuşesc să treacă de frontierele ţării.

La faţa locului, puţinii jurnalişti occidentali sunt izolaţi în Teheran. Iranienii care reuşesc să ocolească cenzura de pe Internet şi promotorii de pe reţelele sociale refuză cel mai adesea să vorbească cu presa, de teama represaliilor”, comentează ziarul francez.

Din exil, prinţul moştenitor al Iranului pune presiune pe comunitatea internaţională, ca să treacă de partea demonstranţilor. Apelurile lui au avut ecou puternic la Casa Albă.

Prinţul moştenitor al Iranului, Reza Pahlavi,fiul ultimului Şah a acuzat regimul că iroseşte bogăţiile Iranului pe aventuri externe şi pe finanţarea unor grupări teroriste.

„Oamenii nu o să mai îndure acest circ. Nu contează cine e în frunte, sistemul a eşuat. Şi-a dovedit eşecul, a dovedit că mai mult decât orice se gândeşte la propriul interes, nu la cel al poporului iranian”, a declarat prinţul Reza.

Continuă şi manifestaţiile în sprijinul guvernului

Zeci de mii de persoane au participat la mitinguri în mai multe oraşe din Iran, în semn de sprijin faţă de autorităţi după valul de demonstraţii antiguvernamentale. După rugăciunile de vineri, un cleric a sugerat din nou că Statele Unite ar fi fost implicate în instigarea la proteste în Iran şi a făcut apel la autorităţile de la Teheran să rezolve problemele economice cu care se confruntă ţara, considerate a fi rădăcina sentimentului antiguvernamental resimţit de mulţi iranieni.

Avertismentul Rusiei 

Adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov  a avertizat Statele Unite să nu se amestece în afacerile interne ale Iranului, în contextul în care republica islamică este zguduită de proteste, şi acuză Washingtonul că vrea să folosească aceste tulburări cu scopul de a submina acordul în dosarul nuclear iranian.

Rusia a criticat dur Statele Unite pentru convocarea Consilului de Securitate al ONU privitor la protestele din Iran, informează BBC.

Vassili Nebenzia, trimisul rus la ONU, a spus că implicarea consiliului într-o „problemă internă” aduce prejudicii acestuia.

La întâlnirea de vineri, ambasadorul american NIkki Haley a lăudat protestatarii pentru o „demonstraţie puternică de popor curajos”.

Ambasadorul iranian a spus că Statele Unite face abuz de putere ca membru permanent al consiliului.

Protestele din Iran faţă de conducerea statului au început la finalul lunii decembrie, iar cel puţin 21 de oameni au fost ucişi. Ele au cuprins zeci de oraşe, iar protestatarii au scandat împotriva guvernului şi a liderilor religioşi.

Mai multe ţări au criticat SUA pentru convocarea unei întâlniri urgente a Consiliului de Securitate.

Statele Unite „şi-au pierdut orice urmă de autoritate morală, politică şi legală şi credibilitatea în faţa lumii”, a spus trimisul iranian Gholamali Khoshroo.

La întâlnire, Franţa a susţinut că orice intervenţie în Iran ar fi contraproductivă şi că recentele proteste din această ţară, deşi îngrijorătoare, nu au ameninţat pacea internaţională şi securitatea.

Ambasadorul François Delattre a afirmat că organizaţia trebuie să se concentreze pe implementarea unui acord nuclear cu Iranul, pe care administraţia Trump a refuzat să îl reconfirme.

Haley a solicitat întâlnirea de urgenţă şi a luat prin suprindere membrii Consiliului de Securitate. În plus, ea a fost nevoită să facă lobby împotriva opoziţiei Rusiei privind această întâlnire.

Pentru ca o problemă să fie pusă pe agenda de discuţii a consiliului trebuie să fie susţinută de cel puţin nouă dintre cei 15 membri.

Reprezentantul SUA a spus că Washingtonul nu i-a apărat pe oamenii din Iran care caută „libertate, prosperitate pentru familiile lor şi demnitatea naţiunii”. În replică, Nebenzia a spus că, dacă este urmată „logica” SUA, o întâlnire a Consiliului de Securitate ar fi trebuit să aibă loc după protestele din Ferguson (Missouri), din august 2014.

De cealaltă parte, preşedintele Donald Trump a publicat pe Twitter numeroase mesaje de susţinere a prostestatarilor.

Casa Albă a adoptat o politică dură faţă de Iran, care îşi concurează pentru influenţă în Orientul Mijlociu cu Arabia Saudită, un aliat al SUA.

Autorităţile iraniene au spus că demonstraţiile sunt rezultatul implicării străine şi la întâlnirea de vineri, Khoshroo a spus că Teheranul are „dovezi clare” că ele au fost „dirijate din afară”.

Şeful diplomaţiei iraniene a denunţat „o nouă gafă” a lui Trump

Şeful diplomaţiei iraniene a denunţat sâmbătă drept “o nouă gafă” decizia Administraţiei preşedintelui american Donald Trump de a aduce problema recentelor proteste din Iran în faţa Consiliului de Securitate al ONU, informează AFP.

“Consiliul de Securitate a respins tentativa flagrantă a SUA de a-l deturna de la mandatul lui”, a notat Mohammad Javad Zarif pe contul său de Twitter.

“Majoritatea din Consiliu a subliniat necesitatea de a aplica în mod complet acordul nuclear (încheiat între Iran şi marile puteri în 2015) şi de a se abţine de la orice ingerinţă în probleme interne ale altor ţări. O altă gafă de politică externă a Administraţiei Trump”, a adăugat el.

Însă această reuniune controversată a constituit ocazia pentru profunde divizări între Moscova şi Washington şi a provocat disensiuni între cei 15 membri ai Consiliului de Securitate.

Rusia a fost susţinută în Consiliul de Securitate de ţări precum Bolivia, Etiopia sau Guineea. “Situaţia iraniană nu ameninţă stabilitatea regională”, a declarat şi ambasadorul-adjunct al Chinei la ONU, Wu Haiteo.

Dintre alţi membri permanenţi, Marea Britanie a considerat perfect legitimă o reuniune a Consiliului de Securitate asupra Iranului, însă Franţa s-a arătat mult mai prudentă.

Franţa acuză SUA, Israelul şi Arabia Saudită că vor să declanşeze război cu Iranul

Preşedintele francez, Emmanuel Macron a declarat că trebuie păstrat un “dialog permanent” cu Iranul, acuzând că Statele Unite, Israelul şi Arabia Saudită au “un discurs care ne va conduce la război în Iran”.

Şeful statului francez a explicat în cadrul unei conferinţe de presă că “va trebui mărită presiunea internaţională asupra Iranului”, dar “nu să se întrerupă discuţiile”, relatează Reuters.

“Este pe cale să se reconstruiască pe ascuns la o ”axă a răului”. Vedem discursul pe care îl ţin Statele Unite, Israelul şi Arabia Saudită, care sunt aliaţii noştri în numeroase privinţe: este aproape un discurs care ne va conduce la război în Iran”, a spus Emmanuel Macron. “Suntem pe cale să reproducem strategia deliberată a unora. Este important ca noi să păstrăm echilibrul în acest context”, a adăugat el.

“Trebuie o strategie regională care constă în găsirea modalităţii de a limita acţiunea Iranului” în zonă, a continuat preşedintele Franţei. “Dacă întrerupem însă toate discuţiile, există riscul de a merge până la elemente de conflict de o brutalitate extremă”, a insistat el, răspunzând întrebărilor presei.