Prima Doamnă a crimei din Mexic: soţia primarului care a comandat moartea a 43 de studenţi

Prima Doamnă a crimei din Mexic: soţia primarului care a comandat moartea a 43 de studenţi

Maria de los Angeles Pineda Villa, soţia primarului din Iguala, are legături cu cartelurile de droguri FOTO Daily Beast

Maria de los Angeles Pineda Villa era „prima doamnă“ din spatele crimelor într-un orăşel din Mexic. În Iguala, soţia primarului a pecetluit soarta a 43 de studenţi, doar pentru că nu voia să fie deranjată în timpul unui discurs.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
În Mexic, vânătoarea continuă: cea mai căutată femeie, Maria de los Angeles Pineda Villa, soţia primarului din Iguala, ar fi responsabilă de dispariţia a 43 de studenţi ai unei şcoli pedagogice. Ea ar fi dat un ordin îngrozitor şefului poliţiei când şi-a închipuit că tinerii îi pot întrerupe un discurs, notează „Daily Beast“.
 

„Dă-le o lecţie!“

 
Săptămâna aceasta, autorităţile mexicane au început să sape lângă o groapă de gunoi, descoperind, din nou, un mormânt comun. Ei speră să găsească, într-un final, cei 43 de sdtudenţi la pedagogie care au dispărut luna trecută. Se pare că a avut loc un masacru făcut de poliţia locală din Iguala.
 
„Dă-le o lecţie!“ ar fi sunat ordinul soţiei primarului către şeful poliţiei locale atunci când i s-a părut că tineriiîi vor strica petrecerea. 
 
Fotografiile femeii de pe Facebook o înfăţişează ţinând un steag al Crucii Roşii în faţa a cinci maşini de poliţie nou-nouţe pe care le-a obţinut pentru forţele locale de securitate. Sub această poză scria: „Pentru a asigura securitatea şi siguranţa în municipiu“. Ce nu se vede din pozele de pe Facebook este că ar fi acordat peste 40.000 de dolari pe lună, din mite, poliţiei locale şi că are legături cu cartelul Guerreros Unidos şi cu Sinaloa prin fraţii ei, scrie „Daily Beast“.
 
În ziua cu dispariţia studenţilor, Pineda trebuia să susţină un discurs prin care să se promoveze, dorind să-i urmeze soţului ei la conducerea oraşului. Discursul trebuia să fie urmat de o petrecere. Însă, la un moment dat, femeii i s-a spus că se apropie nişte străini. Ea a presupus că sunt protestatari, ca activiştii ce-i vizitaseră oraşul cu un an înainte.
 
De fapt, „protestatarii“ erau stundeţi la pedagogie care se pare încercau să facă rost de nişte autobuze pentru o excursie în capitală, în onoarea masacrului studenţilor ce a avut loc acolo în 1968.
 
După ce au fost refuzaţi în oraşul lor, studenţii au pornit la drum spre Iguala pentru a închiria autobuze. Ei treceau prin piaţa unde soţia primarului trebuia să-şi ţină discursul.
 
Potrivit relatărilor, studenţii se îndreptau spre oraşul lor, când drumul le-a fost blocat de o camionetă. Unii dintre ei, se spune, ar fi ieşit din autocarul care îi transporta şi ar fi încercat să  dea camioneta la o parte. Atunci a apărut poliţia.
 
O femeie poliţist se pare că ar fi împuşcat un elev în cap, focurile de armă intensificându-se apoi, cinci nevinovaţi fiind ucişi. Poliţia a reţinut tinerii, ducându-i departe, după cum sunau instrucţiunile asasinului plătit al Guerreros Unidos.
 
Prima rundă de focuri de armă nu a deranjat discursul lui Pineda. Ea şi soţul ei au dansat apoi în piaţă, în timp ce studenţii erau torturaţi şi împuşcaţi la marginea oraşului. Unii spun chiar că ar fi fost arşi de vii.
 

Istoria se repetă

 
Mare parte din istorisirile despre cei 43 de studenţi par a fi o copie la scară mare a unui incident din mai 2013. Atunci, problemele au început cu vizita unor activişti ce au intrat într-o confruntare verbală cu primarul Igualei. „Am oameni pe lângă mine care pot avea grijă de tine“, se pare că ar fi spus primarul Abarca.
 
Activistul căruia i s-ar fi adresat, un agronom numit Arturo Hernandez Cordona, se pare că ar fi răspuns: „Ce vrei să spui? Mă ameninţi?“.
 
Mai târziu, Hernandez şi colegii lui părăseau oraşul, când maşina lor a fost oprită de bărbaţi înarmaţi. Ei l-au împuşcat pe Hernandez în picior. Activiştii au fost legaţi la ochi şi conduşi pe un câmp. 
 
„Când ni s-au luat legăturile de pe ochi, am văzut zece bărbaţi înarmaţi. Apoi a început bătaia“, mărturiseşte supravieţuitorul. Doi dintre bărbaţii înarmaţi au săpat o groapă. O maşină a tras lângă ea şi trei bărbaţi cu bere în mână au ieşit, unul dintre ei fiind primarul Abarca. Hernandez nu poate spune exact cine era femeia care a rămas în maşină, deşi se presupune că este „prima doamnă a crimei“, notează jurnaliştii „Daily Beast“.
 
„Ţi-ai bătut joc de mine, aşa că eu voi avea plăcerea de a te omorî“, se pare că i-a spus Abarca lui Hernandez. Activistul a fost bătut crunt de primar, care apoi l-a aruncat în groapă. Un alt activist a încercat să fugă, dar a fost împuşcat.  Apoi primarul, împreună cu ceilalţi trei (şi cu femeia din maşină), au plecat.
 
În acel moment, bărbaţii înarmaţi rămaşi au fost distraşi de un telefon, iar cinci activişti au fugit. Unul dintre ei a fost ucis, patru au reuşit să scape.
 

„Măcelari care au ajuns la putere“

 
În lunile următoare, oamenii au solicitat guvernului Mexicului să facă ceva împotriva ucigaşilor. Printre cei care au cerut dreptate a fost şi liderul local al Bisericii Catolice, episcopul Raul Vera Lopez. El chiar s-a dus la Washington D.C, capitala SUA, şi a depus mărturie în faţa Comisiei privind Drepturile Omului. L-a inclus şi pe primarul Igualei atunci când a condamnat oficialii „care funcţionează ca duşmani ai celor care îşi cer drepturile“.
 
Funcţionari publici? Mai degrabă măcelari care au ajuns la putere“, spunea episcopul. 
 
În mai 2014, capul cartelului Guerreros Unidos, Mario Casarrubias Salgado, a fost arestat. Guvernul mexican a anunţat că astfel „a decapitat“ organizaţia care era principalul furnizor de heroină din Chicago. Fratele lui Mario, Sidronio, a preluat imediat funcţia rămasă liberă, iar Chicago, se pare, nu duce lipsă de droguri, scrie „Daily Beast“.
 
În ceea ce priveşte uciderea activiştilor, singurul răspuns al autorităţilor mexicane a fost că primarul are imunitate constituţională şi nu poate fi urmărit penal. Mesajul pentru ucigaşi a fost, aşadar, că pot tortura şi ucide fără a fi pedepsiţi.
 

Dispariţia a 43 de studenţi a impulsionat guvernul 

 
Ucigaşii însă nu au anticipat furia care a urmat dispariţiei celor 43 de tineri. Chiar şi guvernul, care se prefăcea că nu vede şi nu aude, a trebuit să facă ceva în faţa strigătului a zecilor de mii de demonstranţi.
 
Autorităţile au început să facă arestări, inclusiv 22 de poliţişti care, se pare, erau atât de corupţi încât cartelul încerca să-i elibereze prin postarea unui mesaj numit „narcomata“:
 
Eliberaţi cei 22 de poliţişti. Altfel, vom dezvălui numele tuturor politicienilor care lucrează pentru noi. Războiul abia a început, se arăta în mesajul cartelului.
 
Însă guvernul nu terminase. Noul lider al cartelului Guerreros Unidos a fost prins şi, se pare, ar fi mărturisit autorităţilor că Pineda era cea care dădea ordinele în oraş, inclusiv cel de a da o lecţie studenţilor.
 
S-a emis un mandat de arestare pe numele ei, dar şi al soţului, care şi-a pierdut imunitatea pentru că a fost înlăturat din funcţie. Amândoi au fugit, părăsindu-şi casa îngrădită de sârmă ghimpată şi cu o faţadă fără ferestre, dar şi ferma şi centrul comercial de 50 de magazine pe care l-au construit. Ei au fost declaraţi fugari.
 
Săptămâna aceasta săpăturile continuă la mormântul nemarcat. Săpături anterioare au scos la iveală zeci de victime, însă nu şi studenţii dispăruţi. Iar cea mai căutată femeie din Mexic este încă liberă. Dar pagina ei de Facebook este încă funcţională, conchide „Daily Beast“.
 

Citeşte şi:
 
 
Ministrul Justiţiei din Mexic a anunţat, miercuri, că a emis un mandat de arestare pe numele lui Jose Luis Abarca, primarului din localitatea Iguala unde au dispărut zeci de studenţi la 26 septembrie. Edilul şi soţia sa au legături cu gruparea criminală Guerreros Unidos, iar după ce pe numele lor au primit mandate de arestare nu mai sunt de găsit.
 
 
Autorităţile judiciare mexicane au anunţat vineri arestarea presupusului şef al cartelului de traficanţi de droguri suspectat că ar fi responsabil de dispariţia, acum trei săptămâni, la Iguala (sud), a 43 de studenţi după un atac armat provocat de poliţie, relatează AFP.
 
 
Mexic trebuie să rezolve dispariţia a 43 de studenţi care fuseseră atacaţi de poliţie posibil la ordinele primarului. Ultima oară tinerii au fost văzuţi cu peste zece zile în urmă, în Iguala, un oraş mexican răvăşit de violenţa dintre bande.
 
 
O groapă comună în care se afla un număr încă necunoscut de cadavre a fost descoperită sâmbătă în apropierea oraşului mexican Iguala, unde 43 de studenţi au dispărut în urmă cu opt zile, după atacuri cu gloanţe ale poliţiei locale şi grupărilor armate, potrivit unei surse din poliţie, citate de AFP.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: