Preşedintele Turciei, prins între presiunile SUA, UE, criza economică şi sanitară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele SUA, Joe Biden şi omologul său turc, Recept Erdogan
Preşedintele SUA, Joe Biden şi omologul său turc, Recept Erdogan

Noul secretar american de Stat, Antony Blinken, a declarat în momentul în care era validat de Senat că "Turcia nu se comportă în multe aspecte aşa cum ar trebui să se comporte un aliat". În plus, Ankara are două luni să convingă UE de bunele sale intenţii. Dar, în plan intern, „şandramaua se dărâmă şi Erdogan e pe cale să piardă sprijinul clasei mijlocii", explică un oficial european.

Odată cu venirea lui Biden în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, începe o nouă epocă nu doar pentru Turcia, ci pentru întreaga lume. Valurile pe care le va produce în politică şi economie schimbarea de la conducerea SUA nu vor fi bruşte, ci treptate, scrie ziarul turc Cumhuriyet. Este de aşteptat ca SUA să îşi reformeze încet relaţiile cu Turcia iar strategia de „consolidare a democraţiei“ să aibă effect. Subiectul sistemelor de rachetă ruseşti S-400 va fi un aspect-cheie în relaţiile dintre SUA şi Turcia şi va fi folosit în permanenţă ca un element de presiune. Chiar dacă încep să se facă simţite semnale de detensionare din partea Turciei în problema S-400, este clar că se va dori o soluţie radicală în acest aspect. 

Noul secretar american de Stat, Antony Blinken, a declarat în momentul în care era validat de Senat că „Turcia nu se comportă în multe aspecte aşa cum ar trebui să se comporte un aliat“. Blinken a adăugat că trebuie luate în calcul mai multe sancţiuni la adresa Turciei, precizând că „este inacceptabil faptul că un partener strategic de-al nostru - sau aşa-zis partener strategic - este apropiat de Rusia, unul dintre cei mai mari concurenţi strategici pe care îi avem“.

Nu se ştie dacă aceste cuvinte se vor reflecta cu aceeaşi duritate în plan diplomatic însă se înţelege că va fi impusă o soluţie radicală în privinţa S-400. Există şi analişti care spun că problema nu trebuie privită doar din perspectiva S-400, ci în sens mai larg este un examen important care aşteaptă Turcia în perspectiva relaţiei sale cu alianţa vestică.

Dolarul a început să se devalorizeze şi vor exista efecte asupra ţărilor în curs de dezvoltare, precum Turcia. Va trebui ca Ankara să îşi continue politicile care invită investiţiile cu câştiguri rapide. La prima vedere, referitor la politicile monetare, se pare că va fi greu să se revină în ceea ce priveşte dobânzile, după ce inflaţia va scădea. Se va încerca atragerea fondurilor speculative aplicând o dobândă de aproximativ 2% şi vor continua politici de austeritate.

Publicaţia turcă scrie că nu va fi valabil ce a spus preşedintele Erdoğan, anume că „Trebuie să renunţăm să atragem capital străin, menţinând dobânda ridicată, şi în schimb să generăm resurse pe plan intern“. În plus, dacă Turcia vrea să atragă în mod direct capital străin, inclusiv din SUA, trebuie să facă reforme mai profunde. 

În cazul în care preşedintele Erdoğan nu reuşeşte să pune în aplicare reformele necesare, intrarea de capital speculativ va stagna după o perioadă, în pofida dobânzii ridicate, din cauza riscurilor care se vor accentua pe viitor. Este foarte clar faptul că administraţia SUA nu va furniza Turciei un sprijin economic special cât timp nu este restabilit parteneriatul strategic. Adică Turcia trebuie să demareze reforme foarte importante pentru a-şi majora comerţul cu SUA şi pentru a atrage capitalul american.

Iar faptul că SUA vor colabora cu UE arată că şi din perspectiva relaţiilor cu Uniunea Europeană vor trebui făcuţi paşi importanţi în ceea ce priveşte subiecte precum democraţia, drepturile omului, libertatea presei şi de exprimare.

Se pare că pe parcursul lui 2021, relaţiile Turciei cu Rusia vor juca un rol cheie în modelarea noii alianţe cu vestul. Este greu de crezută că Turcia va trece testul alianţei cu vestul dacă nu se distanţează de Rusia.

Pe lângă acestea, trebuie avute în vedere şi alte aspecte precum restabilirea relaţiilor cu Siria, Egipt, Israel, Grecia, revizuirea legăturilor cu Qatar şi Arabia Saudită dar şi crearea unui nou echilibru în această regiune.

Se ştie că înăsprirea sancţiunilor în cazul în care nu se găseşte o soluţie în problema rachetelor S-400 şi apariţia unor noi sancţiuni în dosarul Halkbank (o serie de tranzacţii făcute prin această bancă turcească sunt suspectate că au încălcat embargoul impus Iranului - n.red.) vor produce valuri mari în economie Turciei.

Pe scurt, actuala administraţie AKP nu mai are încotro să se îndrepte, cu deciziile actuale economice, politice şi de politică externe. Administraţia Biden va fi un catalizator pentru schimbare.

Ultimatumul UE

Deranjaţi de evoluţiile preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, europenii au pus condiţii joi, 21 ianuarie, emisarului acestuia, Mevlüt Cavusoglu, pentru o normalizare a relaţiilor cu Turcia şi îi vor comunica refuzul lor de a şterge cu buretele acţiunile „aggressive“ ale Ankarei. Ministrul afacerilor externe turc s-a întâlnit joi după amiaza la Bruxelles cu şeful diplomaţiei europene, spaniolul Josep Borrell. 

Europenii au luat notă de voinţa preşedintelui turc de a linişti relaţiile devenite furtunoase cu UE. Dar nu au încredere în „declaraţiile de intenţie“ şi vor „fapte şi acţiuni concrete“, a declarat luni Peter Stano, purtătorul de cuvânt al lui Josep Borrell. „Sperăm cu toţii că vorbele preşedintelui turc vor fi repede transformate în acţiuni concrete şi durabile care să dovedească reala sa bunăvoinţă faţă de UE“, a declarat pentru AFP şeful diplomaţiei din Luxembourg, Jean Asselborn. Dar „nimeni nu are intenţia să şteargă cu buretele“, a avertizat el. „UE rămâne decisă să-şi apere interesele şi pe cele ale statelor sale membre şi să apere stabilitatea regional“, a dat el asigurări.

Subiectele de tensiune sunt numeroase: contenciosul cu Grecia şi Cipru, implicarea Ankarei în conflictele din Siria, în Libia şi în Nagorno-Karabah, cearta cu Parisul, încălcări ale embargoului ONU pe arme în Libia, acţiuni militare agresive în Mediterana de est. Liderii europeni i-au întins mâna preşedintelui Erdogan în iunie 2020, dar el a respins-o. Ei au decis în decembrie să sancţioneze Ankara pentru continuarea forajelor unilaterale de gaze în zona economică exclusivă a Ciprului.

„Şandramaua se dărâmă“ 

Europenii vor adăuga nume pe o listă deschisă în noiembrie 2019 pe care figurează deja doi lideri ai Turkish Petroleum Corporation (TPAO), care au interdicţie de a primi vize şi ale căror bunuri din UE sunt îngheţate. „Lucrul la listă este în desfăşurare. Este complex şi e prea devreme să ne pronunţăm asupra rezultatului sau asupra momentului exact al încheierii lui“, a explicat Jean Asselborn. Un acord ar putea totuşi fi dat pe mai multe nume la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din 25 ianuarie, a arătat un diplomat european. Ankara are două luni să convingă Uniunea. 

Josep Borrell urmează să prezinte un raport privind relaţiile politice, economice şi comerciale dintre UE şi Turcia şi să propună opţiuni liderilor europeni pentru summitul din martie. Europenii nu au încredere în preşedintele turc care şi-a tot schimbat atitudinea în ultimele luni. "Mai sunt multe de făcut pentru a deschide un dialog sincer cu Turcia", recunoaşte Josep Borrell. Dar curentul s-a schimbat pentru preşedintele Erdogan o dată cu pierderea sprijinului Statelor Unite şi venirea la putere a lui Joe Biden. În Vplus, „uriaşele probleme economice“ ale Turciei nu-i permit să taie legăturile cu Europa, primul său partener comercial. „Şandramaua se dărâmă şi el e pe cale să piardă sprijinul clasei mijlocii“, explică un oficial european. 

Vaccin din China

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat vineri că Beijingul a aprobat livrarea unei noi tranşe din vaccinul anti-covid CoronaVac, iar 10 milioane de doze ar putea ajunge în Turcia în acest weekend, transmite Reuters.  Turcia a recepţionat deja o primă tranşă de 3 milioane de doze din vaccinul chinez produs de Sinovac Biotech şi le-a administrat la 1,17 milioane de persoane, mai ales lucrători sanitari şi vârstnici. ”(A doua tranşă) a fost aprobată în China. Foarte probabil va veni până la sfârşitul săptămânii. Ne aşteptăm să vină 10 milioane”, a declarat la Istanbul Erdogan. 

Circa 600.000 de persoane au fost vaccinate în doar două zile, în urmă cu peste o săptămână, când a început campania, dar ritmul a scăzut ulterior. Ministrul Sănătăţii va testa noul transport înainte să înceapă administrarea dozelor, medicii spunând că verificările vor dura aproximativ două săptămâni. Acest lucru înseamnă că Turcia nu va putea face mai mult de 100.000 de inoculări pe zi în următoarele două săptămâni. Potrivit estimărilor ONU, Turcia are o populaţie de aproape 85 de milioane.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite