Preşedintele Boliviei, surprins în timp ce îi ordonă unei gărzi de corp să îi lege şireturile
0O înregistrare video în care preşedintele Boliviei, Evo Morales, îi ordonă unui membru al gărzii sale de corp să-i lege şireturile, iar acesta din urmă se conformează, a devenit marţi viral pe reţelele de socializare şi a stârnit numeroase critici în Bolivia, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Imaginile - despre care nu se ştie cine le-a înregistrat şi nici când - îl arată pe Evo Morales cum intră pe un stadion şi îi salută pe cei care-l întâmpină, moment în care îşi dă seama că şireturile de la un pantof i s-au dezlegat şi îi face semn unuia dintre agenţii săi de pază să le lege, transmite Agerpres.
Înregistrarea a stârnit imediat critici vehemente din partea opoziţiei, pe care Guvernul bolivian o bănuieşte că se află la originea difuzării ei.
„Aceasta este egalitatea pe care o promovează socialismul secolului XXI“, a reacţionat pe Twitter liderul partidului de opoziţie Unitatea Naţională, Samuel Doria Medina, fost candidat le preşedinţie, el făcând comparaţia cu preşedintele american Barack Obama, care a apărut şi el într-o ipostază cu şireturile dezlegate, dar nu s-a arătat deloc deranjat să şi le lege singur.
„Umilirea într-un asemenea mod a unui funcţionar public, militar sau poliţist, este ceva incalificabil“, a spus la rândul său un alt reprezentant al opoziţiei, care a postat imaginile pe contul său de Facebook.
În replică, partidul lui Morales, Mişcarea către Socialism, a acuzat opoziţia că a distribuit respectivele imagini pe reţelele de socializare cu scopul precis de a-l discredita pe şeful statului. De asemenea, un oficial intervievat de cotidianul local El Deber (Datoria) a oferit şi o explicaţie pentru gestul preşedintelui, susţinând că, din raţiuni de securitate, un demnitar de rang înalt nu are voie să se încline.
Evo Morales conduce Bolivia din 2006 şi îşi exercită în prezent al treilea mandat consecutiv. El a anunţat că la sfârşitul anului va discuta cu membrii guvernului dacă să mai candideze şi pentru al patrulea mandat, la alegerile din anul 2019, iar dacă va câştiga şi acest scrutin ar rămâne preşedinte până în anul 2025.