Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România
0În viaţa reală, acolo unde compatrioţii noştri spun lucrurilor pe nume şi nu se împiedică în mofturile celor arestaţi pe bandă rulantă, ierarhiile informale sunt conturate pe bază de respect, faţă de valori uitate pe micile ecrane, precum bunul simţ, ataşamentul faţă de cei ce cred în forţa naţiunii române, preţuirea pentru conaţionalii ce duc o bătălie surdă, dură, necesară, pentru o Românie care să ţină fruntea sus, nu în colbul vremii.
În rândurile celor cu asemenea convingeri nu sunt deloc puţini jurnaliştii care promovează adevăruri fundamentale, nu nimicuri vulgare, sensibilităţi umane, nu matroane politice, personalităţi ce par uitate pe un raft al bibliotecii lumii de mâine, nu oieri de oraş, trimişi în spatele gratiilor, români care mai cred în destinul unei ţări care de câte ori a fost umilită, tranşată în bucăţi, vândută sau oprimată, de atâtea ori a renăscut din cenuşa proprie.
Uniunea Jurnaliştilor Profesionişti din România - la timona căreia se află optimistul Doru Dinu Glăvan, secondat de diplomatul, dar eficientul Benone Neagoe - a găsit timp, loc şi însemne de preţuire pentru cei aleşi să primească laurii profesionali meniţi a le recunoaşte strădanii altfel ignorate de incultura dominantă în acele structuri media unde scurtimea acoperămintelor unor fiinţe este egal proporţională cu puţinătatea abilităţilor cerebrale, într-o lume unde numai cei cu monetăria umplută conform stenogramelor din dosarele ce îi aduc în instanţă mai pot crede că trecătoare sirene au ceva, în comun, cu politica, instituţiile statale, conducerea eficientă şi pragmatismul unei comunităţi marcată încă de Statuia Libertăţii, nu de Steaua Roşie, de la Kremlin.
Pe 9 martie 2015, la I.C.R., într-o atmosferă unde dominau căldura sufletească, curiozitatea, bucuria revederii, s-a derulat un ceremonial unde asistenţa a fost la fel de emoţionată precum şi cei invitaţi să fie felicitaţi pentru performanţele lor, altfel ignorate de neiniţiaţi.
Cel care a moderat exemplar şi a prezentat cu har pe fiecare laureat a fost blândul Ben, sintagma atribuită, cu prietenie, teleastului Benone Neagoe, un senior al presei unde contează calitatea, nu cantitatea, sensibilitatea, nu micimea umană.
Competiţia noastră se adresează profesioniştilor din mass-media şi este un prilej de confirmare a valorilor jurnalismului românesc şi de promovare a răspunderii sociale a acestei profesiuni.
Sunt alese, în fiecare primăvară, cele mai bune producţii de presă scrisă şi on-line, de carte de specialitate, de radio şi televiziune.
Un convingător număr de materiale media prezentate în concurs a demonstrat că şi în 2014 s-au produs lucrări de calitate pentru istoria presei româneşti.
Noile nume de jurnalişti, realizatori, scenarişti şi regizori nominalizaţi pentru Premiile UZPR se vor bucura, suntem siguri, de recunoaştere pe termen lung.
Se cuvin mulţumiri Institutului Cultural Român, gazda noastră de astăzi, dar şi un partener al Uniunii Ziariştilor Profesionişti, în realizarea unor proiecte culturale de prestigiu.
TEMA CONCURSULUI, a fost în acest an: A patra putere
Criteriile de evaluare au fost creativitatea şi relevanţa pentru tema concursului, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul, capacitatea acestuia de a genera reacţii în rândul publicului.
Lucrările primite, indiferent de genul publicistic în care au fost realizate, au reflectat şi explicat, în cuvinte şi imagini, familiarul realităţilor româneşti, strădania şi curajul de a urmări subiecte dificile, de a dezvălui lucruri care sunt în umbră, fapte prin care drepturile presei au fost îngrădite, dezvăluiri despre un sistem corupt.
Au fost premiaţi cei care, prin activitatea lor, au asigurat un climat în care presa să existe şi să rămână “câinele de pază al democraţiei”.
Cu alte cuvinte, juriul a avut anul acesta o misiune dificilă, aceea de a nominaliza dintre zecile de materiale primite pe adresa Uniunii, trei câştigători pentru fiecare secţiune în parte: presă scrisă şi online, cărţi de specialitate, presă audio şi video.
Au existat texte emoţionante, interviuri, reportaje, documentare şi anchete curajoase, emisiuni de radio şi de televiziune, luări de poziţie care merită a fi cunoscute şi care au primit, la rândul lor, un premiu al tinereţii, cum este cazul Doinei Sârbu de la “Opinia studenţească” din Iaşi, pentru ciclul de reportaje “Durerea nu aşteaptă la rând”.
Un premiu special al juriului i-a fost acordat lui MĂDĂLIN NECŞUŢU, redactor şef adjunct la Ziarul “CURENTUL”, pentru analizele, comentariile şi editorialele lui, din cel mai important ziar de limbă engleză din Ucraina „Kyiv Post”. Articolele sale au fost traduse şi în limba română şi publicate în Evenimentul Zilei, ediţia din Republica Moldova, precum şi pe portalul Transmedia.
Şi în presa locală se face jurnalism de calitate şi ne mândrim când vedem articolele colegilor noştri care lucrează pe salarii mici, dar cu multă pasiune şi profesionalism. Adrian Crângaru scrie la ziarul „7 zile” din Caransebeş. Articolul său, “0 mână de oameni”, a primit premiul III, pentru sinceritate şi firesc.
În timp ce secolul XX a fost definit de ideologia politică, vorbele atribuite lui Malraux: „Secolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc” legifereaza faptul că lumea va deveni mai religioasă, nu invers. Dialogul la nivelul interreligios a devenit o necesitate în ultimii ani şi în cadrul larg al extinderii europene, tocmai pentru armonizarea punctelor de vedere şi pentru încercarea de definire a unei viziuni comune a Europei întregi. Subiectul acestui demers, unul sensibil şi controversat, aflat în strânsă legătură cu dialogul intercultural, este tema pentru care DANIELA GÎFU - cercetător ştiinţific, eseist, specialist în comunicare, redactor şef al publicaţiei “Destine literare” din Montreal, a fost distinsă cu premiul al II - lea la secţiunea presa scrisă.
Publiciştii sunt formatori de opinie care modelează societatea, şi nu invers. Ei trebuie să aibă curajul să spună adevăruri, fie ele şi impopulare. Ion BĂDOI, este unul dintre aceştia. Dialogurile sale fundamentale, din ziarul “Opinia Teleormanului” sunt pagini de istorie românească de pe care ridică “praful” indiferenţei noastre. Juriul i-a acordat premiul I la secţiunea presa scrisă pentru interviul cu dr. Maria BERÉNYI, Directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria.
O tribună deschisă oricaror păreri şi colaborări, care să faciliteze schimbul de informaţii între şi despre cercetatorii pasionaţi de Istoria Presei, indiferent în ce mediu lucrează aceştia realizează, cu mijloace proprii, jurnalistul Constantin Poenaru. Acesta face din istoria presei o preocupare vie, prilej pentru tinerii gazetari de astăzi de a învăţa de la predecesorii lor, atât din lucrurile bune pe care le-au realizat, dar şi din greşelile inerente unei profesii atât de dinamice şi stresante cum e jurnalismul. Ideea sa călăuzitoare este aceea că activitatea de cercetare, în domeniul istoriei presei, să nu fie apanajul unei elite, fie ea şi universitară. Portalul său,“Buletin de istorie a presei” a fost distins cu premiul al treilea.
Premiul al doilea i-a fost acordar domnului ION MĂLDĂRESCU, unul din diplomaţii culturii româneşti prin excelenţă, istoric, patriot, intelectual de valoare incontestabilă, apărător al istoriei şi tradiţiilor spirituale româneşti, consilierul editorial al revistei Agero din Stuttgart, Germania şi preşedinte al Societăţii culturale ART EMIS. Notorietatea de care se bucură este dată de relaţiile rodnice în care se află cu instituţiile şi centrele culturale locale şi naţionale, de volume de studii, cercetare istorică şi religioasă, de articolele, eseurile şi comentariile în diverse publicaţii din ţară şi din străinătate, de filmele istorice, documentare şi artistice, de grafică şi coperta de carte.
Iată acum topul stabilit de juriu pentru categoria de concurs cartea de specialitate.
Fiu al Argeşului cu patalama, Nicolae Rotaru scrie despre el glumind, fireşte, că dacă Eminescu s-a născut în 1850, cum geniile se nasc din veac în veac, în 1950 a venit pe lume domnia sa. Jandarm cu Academie Militară la activ şi grad de general, ziarist profesionist, director al revistei „Pentru Patrie” şi profesor universitar cu expertiză psihosocială, comunicaţională şi managerială, recunoscut printr-o lungă serie de premii şi distincţii, dar mai ales pentru cele 100 de cărţi pe care le-a scris, Nicolae Rotaru primeşte astăzi, din partea noastră, Premiul special al Juriului pentru impresionanta sa activitate scriitoricească şi jurnalistică. A câştigat, cu numele ascuns în moto, trei concursuri de debut editorial: roman (la Eminescu, în 1982), poezie (la Cartea Românească, în 1984) şi proză scurtă (la Facla, în 1985). Acestea sunt cele mai dragi victorii ale sale. Ce a urmat, le consideră reconfirmări. CINE, CE, CUM, CÂND, volumul prezentat în concurs, este un experiment editorial, un dialog cultural - umoristic şi pamfletăresc - cronologic al autorului cu alter - ego - ul său. Textul are darul de a ne informa, de a ne reconforta cultural, de a ne stimula emoţional.
O carte cu valoare de document este “Dulce de Suceava Amar de Cernăuţi” semnată de Doina Cernica şi Maria Toacă. Este rodul comun a două autoare prietene, două bucovinence pe care le desparte o frontieră, dar care slujesc ca ziariste şi scriitoare, în numele unei unităţi culturale, aceeaşi limbă pe care o cinstesc prin cuvântul scris.
La o lectură inspirată din realităţi contemporane, mai precis din evenimente semnificative care au jalonat drumul României spre NATO şi Uniunea Europeană în perioada de preaderare la aceste organisme emblematice ale lumii democratice de astăzi, ne invită jurnalistul Ioan C. Popa. Este vorba despre volumul “Trei ani în preajma preşedintelui” o „scriere care îmbină memorialistica, observaţia atentă de teren şi analiza”. Textul dobândeşte o amprentă de autenticitate sporită prin faptul că autorul relatează, nu doar ca analist al unor documente ale vremii, ci aduce mărturii directe din postura de a se fi aflat „în preajma” evenimentelor prezentate în calitate de expert de politică externă în echipa preşedintelui Emil Constantinescu. Juriul a premiat această carte cu premiul al doilea.
Gazetarul şi profesorul universitar Ion Marin, decanul Facultăţii de jurnalism din cadrul Universităţii “Hyperion” din Capitală, a înscris în concurs volumul de publicistică ”Adevărul şi corupţia în serial”. Cartea domniei sale, distinsă cu premiul I, cuprinde editoriale şi anchete publicate de autor în paginile cunoscutului ziar, dar şi o seamă de mărturii despre anii săi de început.
IRINA STAVER realizează emisiuni la Naţionalfm Moldova. În competiţia noastră a fost distinsă cu Premiul III pentru ciclul de interviuri “Moldoveni la răscruce”. Juriul a recompensat astfel realizările profesionale de înaltă ţinută ale jurnalistei, precum şi exemplul său de curaj, etică şi comportament public.
NELU BOLCU din Craiova, realizează pentru Radio "HORION" ciclul de emisiuni "ORELE PRIMARULUI". Ele aduc în studio, săptămânal, pe reprezentantul comunităţilor locale din judetul Dolj pentru a dezbate problemele cu care se confruntã cetăţenii din localitatea respectivă cât şi realizările lor. De 13 ani, primarii invitaţi în studio prezintă problemele comunităţii, proiectele, realizările şi nemulţumirile lor.
La Graz, al doilea oraş că mărime din Austria, capitala Culturală a Europei în 2003, există un colţ de Românie construit de bănăţeanul Mircea Ioan Popi, fondatorul Asociaţiei AUT PRO ROM. Împreună cu fiica lui Cristina, realizează o emisiune pentru românii care trăiesc şi respiră româneşte, care fac să se vorbească frumos şi cu respect despre România. Realizatorii au fost onoraţi la această ediţie a concursului nostru cu Premiul I.
Demonstraţii de talent, perseverenţă şi seriozitate am întâlnit şi la secţiunea presa video. Incursiunea cinematografică pe teritoriul Basarabiei de Sud, teritoriu istoric românesc, delicat intitulată „Bugeac: la Răsărit de Europa”, şi-a adjudecat, Premiul de excelenţă în jurnalism, pentru strădania şi curajul de a urmări subiecte dificile, de a dezvălui lucruri care sunt încă în umbră. Meritul publicistitului Ovidiu Nahoi, cel care a iniţiat acest demers tulburător, pe un teritoriu “nu departe de România”, este acela de a fi dat jos masca de pe o impostură a vremii noastre, de a prezenta ceaţa geopolitică din zona respectivă. Plus, naivitatea sau prudenţa unor interlocutori ucraineni, dar şi aroganţa altora, unde prigonirea practică a celor de origine, naţionalitate şi limbă română nu este o poveste imperială, ci o realitate dureroasă.
Serialul de televiziune „IORDANIA – Elveţia Orientului Mijlociu” realizat de ELENA CORINA HINKOV de la “ESENŢE” TV a primit premiul III pentru secţiunea „Film turistic”. La prima vedere, deşertul iordanian nu are multe de oferit. Însă, aici se găsesc locuri pe care orice om trebuie să le vadă măcar o dată în viaţă. Cum ar fi locul în care Iisus ar fi fost botezat sau oraşul Petra, una dintre cele 7 noi minuni ale lumii. În fiecare episod al acestui adevărat muzeu în aer liber, realizatoarea documentarului călătoreşte, descoperă şi prezintă obiective turistice, istorie, cultură, credinţă, arhitectură, tradiţii, gastronomie, facilităţi turistice şi, mai ales, unicate dintre care unele sunt încă necunoscute şi neexploatate turistic. Filmul dezvăluie experienţa totală a unei călătorii pe care nu trebuie să o pierzi.
În vreme ce asistaţi la Gala premiilor UZPR, în România se petrec lucruri despre care nu veţi afla niciodată la ştiri, pentru că ele nu creează evenimente. În schimb, fac spectacol prin personaje şi tipuri de discurs. La AMRONEWS, jurnalistul de televiziune Dan Boanţă demonstrează că se pot face şi lucruri interesante şi de calitate. Interviurile realizate de el au idei şi personalitate. Ţinta demersurilor sale jurnalistice este descoperirea unor oameni, destine, profesii insolite, locuri şi fapte care compun marele tablou al României de astăzi. Importanţa politică, socială, impactul asupra societăţii, valoarea intrinseca a informaţiei, criteriile morale, sunt elemente care intră în joc. A fost premiat pentru un interviu de excepţie realizat cu politicianul Crin Antonescu.
Remarcat pentru constanţa calităţii articolelor scrise şi a emisiunilor realizate, claritate, acurateţe şi stil, jurnalistul Miron Manega primeşte premiul I la secţiunea presa video, pentru ciclul de emisiuni: Trezeşte-te Gheorghe, trezeşte-te Ioane! difuzate de postul de televiziune “Naşul TV”. Valorificarea unor documentări ample şi construcţia robustă a dialogurilor purtate, au făcut accesibile teme complete precum Constituţia cetăţenilor, Justiţia şi serviciile secrete, Democraţia reprezentativă şi democraţia directă, oligarhii corupţi din România.
În fiecare an, Uniunea oferă Marele premiu al UZPR, care şi-a căpătat în timp o autoritate prin numele şi personalităţile care l-au primit. Pentru anul 2014, a existat unanimitate în privinţa laureatului: NEAGU UDROIU, autorul volumelor “Condeie, voci, chipuri - Presa românească pagini de istorie." Autor a peste 30 de cărţi, Neagu Udroiu, fost ambasador, fost director general al AGERPRES, oferă o imagine despre oamenii presei din România. Alături de personalităţi, sunt prezentate agenţii de presă, publicaţii, posturi de radio şi televiziune din România, modul în care a evoluat gazetăria la noi, de la finalul secolului al XVIII-lea şi până în prezent. Este o lucrare de referinţă pentru istoria presei româneşti, dar şi pentru cultura română.
_________________________________
CHIPURILE EMOŢIEI
Se încarcă comentariile...
