Premierul turc Recep Tayyip Erdoğan: lider de succes sau dictator?
0Influent, popular, dar şi controversat, aceasta este imaginea premierului Recep Tayyip Erdoğan. În timp ce este lăudat pentru creşterea economică fără precedent a Turciei, din timpul celor zece ani de mandat, este totodată blamat pentru restrângerea drepturilor democratice ale cetăţenilor.
Recep Tayyip Erdogan este omul care se poate mândri cu realizările semnificative din sfera economică şi politică din ultimii săi zece ani de mandat. Cu toate acestea, zilele acestea, mulţimea care protestează în mai multe oraşe importante al Turciei îl numeşte „dictator“.
„Tot ce ne dorim este ca el să demisioneze“, a afirmat unul din miile de demonstranţi adunaţi pe străzile Turciei, pentru CNN.
Pe de altă parte, Tim Ash, şeful pieţelor emergente pentru Standard Bank, ia apărarea şefului Executivului de la Ankara: „Erdogan a fost elementul-cheie al succesului înregistrat. El are viziune, conduită, iar susţinării sunt uniţi în jurul lui şi cer urgent îndeplinirea punctelor de pe agenda sa“.
Prim-ministrul a condus reforme politice care au adus Turcia pe aceeaşi linie cu Uniunea Europeană şi, implicit, mai aproape de Occident. Sub conducerea lui şi a partidului AKP (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării),Turcia a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte stabilitatea internă a ţării, printre care se numără încheierea a 30 de ani de război de gherilă cu separatiştii kurzi. Erdogan este un aliat important al Statelor Unite ale Americii, al preşedintelui Barack Obama, dar şi un actor-cheie în ceea ce priveşte eforturile de soluţionare a crizei din Siria.
Cu toate acestea, de-a lungul timpului, criticii sunt de părere că acesta a acumulat din ce în ce mai multă putere, permitându-şi astfel să adopte o atitudine tot mai intolerantă şi chiar dictatorială.
Mandatul lui Erdogan se termină la sfârşitul anului viitor, dar actualul premier turc şi-a anunţat, în repetate rânduri, intenţia de a transforma sistemul politic al ţării, de la o formă ministerială de guvernământ la un sistem prezidenţial mult mai puternic, atribuindu-şi astfel calităţi fiind şeful statului. Pentru realizarea acestui obiectiv, ar trebui să-şi menţină poziţia de conducere în stat şi după alegerile din 2014.
Plângerile naţiunii
Însă soarta politică a actualului premier turc este incertă, pe fondul creşterii nemulţumirii în rândul unui număr mare de cetăţeni.
Spre exemplu, mulţi jurnalişti sunt de părere că libertatea presei din Turcia s-a redus sub conducerea acestui om. „Turcia este acum cea mai mare închisoare pentru jurnalişti, în special pentru cei care doresc să îşi exprime punctele de vedere critice asupra autorităţilor“, a mărturisit unul dintre aceştia.
„Erdogan are un un mare orgoliu, un sindrom al lui Napoleon. Chiar el se crede un sultan. Trebuie să se oprească pentru că nu e altceva decât un prim-ministru“, a informat Yakup Efe Tuncay, un manifestant în vârstă de 28 de ani, prezent în parcul Gezi, kilometrul zero al protestelor de la Istanbul.
Alţii au plângeri diferite la adresa lui Erdogan. Mai mulţi turci seculari amintesc faptul că actualul guvern are rădăcini islamiste, ce nu tolerează şi alte stiluri de viaţă. Dovada: Erdogan a impus adoptarea, în urmă cu două săptămâni, a unei legi care restrânge promovarea, vânzarea şi consumul de alcool, dar care este necesar să fie promulgată pentru a intra în vigoare.
Semnalele de alarmă ale criticilor mai vizează şi urbanizarea rapidă precum şi efectele sale asupra mediului, parcul Gezi generând scânteia întregului conflict.
Erdogan respinge toate acuzaţiile
„Nu am nimic de spus atât timp cât ei numesc dictator persoana care s-a sacrificat pentru naţiune“, a a replicat Erdogan, în cadrul unui discurs televizat, plângerilor ce i se aduc.
Erdogan a atras atenţia, în mod clar, că puterea va rămâne în mâinile lui. Acesta consideră că protestele nu vor duce la „Primăvara din Turcia“, făcând referire Primăvara Arabă care a adus schimbări în regimurile mai multor naţiuni din Orientul Mijlociu.
impatizanţii prim-ministrului îşi păstrează poziţia fermă şi sunt alături de el. Un oficial a declarat chiar că nu ia aceste proteste în serios din simplul motiv că demonstranţii din stradă „ sunt minoritatea, iar noi suntem deja posesorii acestei ţări“.
Prim-ministrul a afirmat chiar că a avut intenţia de a-şi mobiliza şi trimite trupele, ce constau în mulţimi uriaşe, în stradă, însă mulţi din regiune speculează faptul că aceasta a mai pierdut din suportul susţinătorilor. Astfel de informaţii au apărut şi pe reţelele sociale, iar Erdogan a criticat Twitter pe motiv că opozanţii său se folosesc de această reţea pentru a răspândi minciuni. „Media este cea mai mare ameninţare pentru societate“, a declarat acesta. Autorităţile din oraşul Izmi au transformat vorbele lui Erdogan în fapte, astfel că poliţia municipală a reţinut, miercuri, 25 de persoane sub acuzaţia că au folosit reţelele sociale pentru a răspândi informaţii false în legătură cu protestele antiguvernamentale şi reacţia poliţiei referitoare la acestea.
Într-a şasea zi de proteste, premierul Recep Tayyip Erdogan se prezintă, în continuare, drept o personalitate controversată, dar nu mai puţin influentă decât în cei zece ani de mandat. Viitorul lui este incert, „dictatorul”, după cum îl numesc opozanţii fiind votat de susţinători „cea mai favorizată şi cea mai puţin simpatizată persoană a anului“.
CITEŞTE TOATE ARTICOLELE DESPRE PROTESTELE DIN TURCIA
VIDEO FOTO Cine este femeia în rochie roşie care a devenit simbolul protestelor din Turcia?
Imaginea unei femei cu păr cârlionţat brunet, îmbrăcată într-o rochie roşie de vară, a fost surprinsă de fotografi în timp ce era atacată cu gaz lacrimogen de către un poliţist turc, deşi tânăra nu reprezenta nicio ameninţare. Ulterior, fotografia a devenit o imagine virală, iar mesajul ei a fost considerat un laitmotiv pentru protestele femeilor din Turcia.
Prin tot Istanbulul sunt lipite afişe cu cei trei turci care şi-au pierdut viaţa în timpul protestelor sângeroase care au răvăşit Turcia în ultimele şase zile.
Piaţa Taksim din Istanbul, echivalentul Pieţei Tahrir din Cairo?
Devenită acum epicentrul manifestaţiilor declanşate de planurile de construcţie pentru un nou centru comercial, Piaţa Taksim din Istanbul poate fi comparată, într-o oarecare măsură, cu Piaţa Tahrir din Cairo, Egipt, locul devenit cunoscut în întreaga lume drept simbolul rezistenţei democraţiei în faţa regimului opresiv condus de fostul preşedinte Hosni Mubarak, arată CNN.
Mărturii din Istanbul: „Ne vrem libertatea înapoi. Nu mai există democraţie în Turcia”
Cu ajutorul unui român, care face naveta între Constanţa şi Istanbul, şi a unei protestatare turce am reuşit să ne facem o imagine mai clară despre ce se întâmplă cu adevărat în cel mai mare oraş turc. În unele zone domneşte liniştea şi turiştii vizitează nestingheriţi Biserica Sfânta Sofia, însă în alte părţi forţele de ordine aruncă cu gaze lacrimogene, iar oamenii, ca să se apere, smulg pavele şi îşi construiesc baricade.
Mizele economice ale protestelor violente din Turcia implică în conflict puteri mondiale precum Germania, Franţa, Japonia, Mareaa Britanie şi China.
Amplificarea din ultimele zile a protestelor anti-guvernamentale din Turcia a scos la iveală o serie de greşeli guvernanţilor. Dar, pe măsură ce partidul premierului Erdogan, AKP (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării) începe să scadă în popularitate, rămâne totuşi o forţă de temut în politica turcă, notează Stratfor.
VIDEO Dan Petre, la Adevărul Live: „Frustrarea turcilor este că nu sunt întrebaţi”
Ce a provocat, dincolo de aparenţe, revoltele de stradă din Turcia şi care sunt consecinţele previzibile ale conflictului reprezintă subiectul dezbaterii moderate de jurnaliştii Adevărul Ioana Lupea şi Dan Marinescu, la “Adevărul Live”, cu fostul secretar de stat în MAE roman, Dan Petre.
Un tânăr în vârstă de 22 de ani a murit luni la spital după ce a fost împuşcat în timpul unei manifestaţii din sudul Turciei, a anunţat televiziunea privată NTV, citată de AFP. Este vorba de al doilea deces legat de puternicele manifestaţii care zguduie ţara de aproape o săptămână pentru a protesta faţă de partidul guvernamental islamo-consevator Justiţie şi Dezvoltare (AKP).
Mii de manifestanţi au ocupat din nou, luni după-amiază, Piaţa Taksim din Istanbul, forţele de ordine intervenind cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Multe voci se întreabă, în caz că situaţia va degerera, dacă armata va interveni şi de partea cui.
Prima victorie a pieţei în faţa lui Erdogan
Premierul Recep Tayyip Erdogan a dat înapoi duminică şi a anunţat că nu va mai construi un mall în Piaţa Taksim, însă acest gest nu a pus capăt protestelor naţionale.
Pe cine se sprijină „regimul Erdogan“
Contestată acum în stradă de segmentul liberal al societăţii turce, timp de aproape un deceniiu guvernarea premierului Tayyp Recep Erdogan s-a bazat pe largi victorii electorale, obţinute mai ales în zonele rurale, conservatoare, dar şi în cele urbane, antreprenoriale.
EDITORIAL Proteste în Turcia: de ce ţine MAE cu poliţia turcă?
Ministerul român de Externe pur şi simplu cauţionează o intervenţie poliţienească larg criticată drept excesivă. Cel puţin aşa se exprimă.
Preşedintele Abdullah Gul şi premierul Tayyip Erdogan au viziuni diferite când vine vorba de protestele ce au cuprins cele mai importante oraşe din Turcia.
Context Politic: Piaţa Taksim vs. Piaţa Universităţii (începuturi)
Notă: majoritatea textelor preluate mai jos sunt de vineri seara / sâmbătă dimineaţa. Deja atunci manifestaţiile din Turcia erau cu un ordin de mărime faţă de ce am avut noi în România şi la fel erau şi represiunile. Sâmbătă seara, conform unor rapoarte, vorbeam deja de două ordine de mărime peste ce am avut în România, adică sute de mii de oameni.
Protestatarii din Turcia au creat o campanie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo pentru a strânge banii necesari cumpărării unei pagini de publicitate în ziarele „New York Times“ sau „Washington Post“.
Atunci când Recep Tayyip Erdogan vindea simiţi şi limonadă pe străzile vechiului Istanbul, Turcia era prinsă într-un vârtej de lovituri de stat date cu ajutorul armatei. Ţara tânjea la marginea Europei, iar turcii tradiţionalişti erau consideraţi pătura inferioară a societăţii. În 2011, ţara condusă de politicianul condamnat la închisoare pentru declaraţiile extremiste avea una dintre cele mai mari rate mondiale de creştere economică.
Cum au apărut protestele în Turcia după decenii de linişte politică şi prosperitate
Chiar şi în acest moment, mii de turci continuă să protesteze faţă de guvern şi de acţiunile sale profund nedemocratice. Televiziunile locale transmit imagini cu atacurile brutale ale poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici care au ajuns să-şi verse năduful în Piaţa Taksim din Istanbul.
Cursul de schimb al monedei naţionale a Turciei şi acţiunile companiilor autohtone au fost afectate negativ de incidentele violente care s-au amplificat în ultimele zile, reflectând îngrijorarea pieţelor internaţionale faţă de problemele din Turcia.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a făcut apel la calm luni, după un sfârşit de săptămână marcat de proteste violente, cerând oamenilor să nu se lase provocaţi de manifestaţii organizate, în opinia sa, de „elemente extremiste”, transmite Reuters. Erdogan a spus că serviciile secrete turce investighează posibila implicare a unor ţări străine în organizarea protestelor din ultima săptămână.
FOTO VIDEO Protestele din Turcia, în imagini
Protestele din Turcia, declanşate sâmbătă în Piaţa Taksim din centrul Istanbulului, s-au extins în peste 60 de oraşe. Mai bine de 1.700 de oameni au fost reţinuţi de forţele de ordine în primele trei zile de manifestaţii, iscate pe fondul unui protest ecologist susţinut faţă de construirea unui mall în Piaţa Taksim.
Protestele violente din toată ţara l-au făcut pe premierul turc Recep Tayyip Erdogan să dea înapoi în ceea ce priveşte mall-ul care urma să fie construit în cazarma ce va înlocui piaţa Taksim din Istanbul. Erdogan, care este tot mai des criticat pentru „islamizarea” ţării, a anunţat că va construi o moschee în simbolica piaţă, scrie pe prima pagină de luni a cotidianului turc „Hurriyet”.
Zeci de mii de oameni au luat cu asalt bulevardele celor mai importante oraşe din Turcia şi s-au bătut cu poliţia începând cu noaptea de duminică şi până în zorii zilei de luni. Au fost cele mai dure confruntări după patru zile de proteste.
Mai mulţi protestatari turci s-au luptat cu poliţiştii din Istanbul încă de la primele ore ale zilei de luni. Unele dintre sediile locale ale Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării, condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, au fost incendiate duminică noapte, marcând intrarea în cea de-a patra zi de proteste violente.
Protestele care au avut loc pe Bulevardul Istikal, centrul vibrant al Istanbului, acolo unde sunt cele mai importante magazine si locurile de distracţie ale turcilor, nu înseamnă chiar ceva nou.
Piaţa Taksim este una dintre emblemele oraşului Istanbul. Aici este locul in care locuitorii se adună fie la petrecerile de Revelion, fie ori de câte ori doresc să îşi ceară drepturile.
VIDEO De ce au dat foc turcii Istanbulului
O manifestaţie ecologistă, declanşată în urmă cu o săptămână la Istanbul, s-a transformat într-o mişcare anti-guvernamentală de proporţii ce s-a extins în aproape toată ţara.
EDITORIAL: Suleyman contra premierului Erdogan
„Ei spun că masacrăm copacii. Noi am plantat aproximativ două miliarde de copaci“, spune premierul Erdogan (citat de CNN) în timp ce nu înţelege – sau se face că nu înţelege – de ce au ieşit oamenii furioşi în centrul oraşului Istanbul. Oamenii îşi cer drepturile, iar politicianul le răspunde „veniţi să-mi număraţi copacii!“. Este un tip de discurs arogant care cred că vă sună cunoscut, scrie Liviu Iolu, jurnalist, pe blogul său de pe adevarul.ro.
VIDEO „Suleyman Magnificul“, în mijlocul protestatarilor din Turcia
Printre manifestanţi, jurnaliştii l-au surprins pe actorul Halit Ergenc, care-l interpretează pe sultanul Suleyman, în serialul „Suleyman Magnificul”.
Cenzura mass-media din Turcia creează dezinformare şi confuzie printre cetăţeni
Protestele din Turcia au trecut la un alt nivel odată cu încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în timp ce administraţia premierului Recep Erdogan abuzează de putere. Mare parte din turci sunt privaţi de informaţii, mass-media şi reţelele sociale fiind cenzurate, ceea ce a creat confuzie în rîndul cetăţenilor.
Gazele lacromigene, furtunurile cu apă şi scandările au pus stăpânire pe Istanbul. La scurt timp, protestele au cuprins şi alte oraşe, ca Ankara, Izmir, Bodrum. Moldovenii care se află în aceste zile în Turcia spun că au simţit gazul lacrimogen care a fost împrăştiat în cantităţi mari.
FOTO VIDEO Cum s-a transformat protestul ecologist din Turcia într-unul antiguvernamental violent
Zeci de răniţi şi aproape o mie de persoane arestate. Acesta este bilanţul a două zile de confruntări violente cu poliţia în numeroase oraşe ale Turciei, unde o manifestaţie împotriva planurilor de renunţare la un parc din Istanbul s-a transformat într-o mişcare antiguvernamentală de proporţii.
Se încarcă comentariile...
