Posibilă problemă majoră şi pentru securitatea României: Trump ar putea decide ca SUA să abandoneze Tratatul „Cer Deschis“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este posibil şi asta ar duce la apariţia unor vulnerabilităţi majore pentru SUA şi, ceea ce ne interesează direct şi nemijlocit, ar constitui şi o lovitură directă dată capacităţilor de previziune, analiză şi alertă timpurie din cadrul NATO.

Aceasta este avertismentul conţinut într-o scrisoare adresată lui Robert O'Brien, consilierul pe probleme de securitate naţională al Preşedintelui Trump de către senatorul Eliot Engel, preşedintele foarte influentului Comitet pentru relaţii externe care spune că Trump ar fi gata să ia această decizie.  

Dacă se confirmă, implicaţiile ar fi enorme şi s-ar situa în prelungirea logică a demersului american de a părăsi, unul după altul, tratatele internaţionale şi organizaţiile care, foarte mare chin, au fost clădite în perioada Războiului Rece şi au continuat să fie semnate şi după Căderea Cortinei de Fier pentru a pune oarece paravane împotriva declanşării unui nou conflict mondial, echivalent acum cu Apocalipse. Printre aceste măsuri se numără şi cele care erau denumite „de asigurare şi reasigurare“, aducând în faţa opiniei publice realitatea la zi a stocurilor de arme, dispersării trupelor şi categoriilor de arme dar şi, la fel de important, conţinând prevederi precise privind posibilitatea de control reciproc.

Printre aceste înţelegeri internaţionale considerate mai mult decât beneficie şi care s-a dovedit că au avut efecte disuasive reale pe termen lung este şi Tratatul „Cer Deschis”, adoptat la 24 martie 1992, la Helsinki, şi care a fost semnat până acum  de 34 de state (al 35-lea stat, Kirghizstan, a semnat Tratatul dar încă nu l-a ratificat). Potrivit prevederilor din Tratat, intrarea în vigoare are loc la 60 de zile după depunerea instrumentelor de ratificare de către cel puţin 20 de state semnatare. România a ratificat Tratatul „Cer Deschis“ în 1994. Acesta a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002.

Prin mecanismele de observare aeriană reciprocă, Tratatul contribuie la sporirea încrederii şi a securităţii, precum şi la consolidarea păcii şi a stabilităţii, în aria sa de aplicabilitate: de la Vancouver la Vladivostok. România este printre puţinele state părţi ale Tratatului care deţin o platformă (aeronavă) certificată cu care execută misiuni de observare atât individual, cât şi cu alţi parteneri. Tratatul dă ţărilor semnatare posibilitatea de a efectua zboruri de observaţie şi de a înregistra imagini deasupra teritoriului altora dintre state membre. Sunt prevederi clare privind nivelul de fidelitate al imaginilor care sunt autorizate pentru a fi înregistrate şi la ce altitudine se poate filma/fotografia.

Iată un exemplu concret: o fotografie realizată pe 10 octombrie 2018 în zona Doneţk care demonstrează existenţa unor vehicule militare ruseşti într-o zonă unde nu există punct de trecere a frontierei, violare a prevederilor Acordurilor de la Minsk.

Imagine indisponibilă

Iată acum şi scrisoarea senatorului american:

Imagine indisponibilă
Imagine indisponibilă

Există vreo bază care să justifice aceste temeri? Tehnic, da, căci în august anul trecut Trump a semnat National Defense Authorization Act în care nu mai există prevăzute fonduri adiţionale pentru implementarea Tratatului „Cer Deschis“ până ce nu vor fi impuse noi sancţiuni Rusiei pentru violări ale prevederilor Tratatului. Asta se referea la faptul că, în iunie 2017, americanii au acuzat Rusia de violarea serioasă a termenilor Tratatului prin impunerea de restricţii la zborurile de supravegherea deasupra enclavei Kaliningrad şi deasupra zonei de frontieră între Rusia şi Georgia. Replica americanilor a fost limitarea zborurilor deasupra zonei Hawaii şi a zonei Fort Greely din Alaska unde sunt amplasate interceptoarele pentru rachete balistice, precum şi închiderea accesului avioanelor de recunoaştere ruseşti la două aeroporturi militare americane pe care le foloseau în timpul misiunilor de recunoaştere deasupra teritoriului SUA.

Avionul de recunoştere TU-214ON

Imagine indisponibilă

În acest context, dacă mişcarea respectivă se confirmă, atunci are dreptate senatorul Engel care spune că o asemenea retragere - tocmai în acest moment deja complicat prin retragerea din Tratul INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) privind - ar reprezenta un cadou făcut Rusiei şi s-ar constitui într-o lovitură directă la adresa intereselor americane de securitate, punând în primejdie Ucraina şi alţi aliaţi strategici din Europa.

Acesta este şi punctul care ar trebui să ne îngrijoreze. Indiferent de decizia viitoare a lui Trump, perspectiva invocată în scrisoarea senatorului american ar trebui să reamintească decidenţilor politici europeni că, făr îndoială, există o foarte mare dublă vulnerabilitate europeană. În primul rând, aşa cum se tot vorbeşte de ani de zile, există o dependenţă a Vechiului Continent în general şi în special a ţărilor din Centrul şi Estul Europei de dotările americane în ce priveşte avioanele de recunoaştere dotate cu tehnică ultra-performantă, cele pe care se bazează NATO în momentul în care este vorba despre conflicte în zone critice. Ce se va întâmpla oare în cazul în care americanii nu ar mai vrea sau nu ar mai putea să survoleze teritorii strategic importante şi strategic vitale în caz de tensiuni majore? Vor mai rămâne oare în Tratatul „Open Skies“ celelalte ţări semnatare sau fiecare va încerca să se regrupeze sub aripa unui alt tratat, eventual rescris şi repus pe masa de negocieri de către OSCE?

Dacă admitem că există cea mai mică şansă ca aşa ceva să se producă, logica elementară spune că Europa se confruntă cu o a doua vulnerabilitate, lipsa unei forţe comune, armată europeană combinată cu structuri de securitate care să-i permită să facă faţă la o situaţie de criză sau la agresiuni non-clasice, cum ar fi un nou val de imigranţi, de data asta uriaş, cum este cel cu care să începe să ameninţe din nou Erdogan în contextul retragerii forţelor americane din  Afganistan, Siria şi Irak? Cine va ajuta Europa căci, atenţie, o asemenea situaţie nu intră în prevederile expres stipulate de Tratatul de la Washington pentru ca NATO să accepte una sau mai multe cereri ale unor state care să invoce activarea apărării colective? Ce vom face dacă şi altor aliaţi europeni - României spre exemplu - Trump, într-un moment de supărare, le va reproşa, cum a făcut în cazul kurzilor, că nu au sprijinit America în cel de-al Doilea Război Mondial şi la operaţiunea de debarcare în Normandia?

Va mai fi cer deschis“ deasupra Europei? Din punct de vedere militar, lucrurile se complică acum foarte tare, iar în ce priveşte aviaţia civilă trebuie să aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu BREXIT-ul pentru că şi de acolo s-ar putea să vedem probleme uriaşe privind traficul aerian. Iar Trump deschide cutii multiple ale unei Pandore din ce în ce mai imprevizibile şi le pune pe o masă la care singura miză este edificarea unei noi ordini globale funcţionale. În favoarea cui?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite