Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Criza politică din Egipt abia începe
0
Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final.
Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Egiptenii speră că da. Preşedintele islamist Mohamed Morsi a fost înlăturat cu forţa de la putere, după ce a refuzat să dea curs solicitărilor repetate din partea poporului, a opoziţiei şi a armatei de a renunţa la fotoliu şi de a permite organizarea de alegeri anticipate. Armata a preluat puterea şi a suspendat Constituţia, amplu contestată.
Aşa s-a terminat mandatul primului preşedinte egiptean ales liber, după numai un an şi câteva zile de când şi-a preluat funcţia. În locul său a fost desemnat interimar Adly Mansour, un judecător anonim care, în urmă cu doar câteva săptămâni, fusese desemnat şi preşedinte al Curţii Constituţionale a Egiptului. El va rămâne la putere până la alegerile anticipate, programate peste şase luni.
DEMOCRAŢIE, DAR FĂRĂ FRĂŢIE
Planul de tranziţie şi organizarea alegerilor vor rămâne însă în mâinile armatei conduse de generalul Abdul Fattah al-Sisi, considerat păpuşarul din umbră al evenimentelor care au dus la căderea regimului islamist al Frăţiei Musulmane. Gruparea politică a funcţionat clandestin în timpul preşedintelui Hosni Mubarak şi a fost propulsată la putere într-un val de simpatie după Primăvara Arabă. Pe fondul gradului ridicat de popularitate, Frăţia a bifat victorie după victorie, ajungând în scurt timp să deţină puterea pe toate palierele instituţionale.
Egiptenii au devenit însă tot mai nemulţumiţi de politicile Frăţiei de la începutul acestui an, în contextul negocierilor privind noua Constituţie, pe care partidul a încercat s-o redacteze având la bază legea sharia a musulmanilor. Nemulţumirile sociale au fost amplificate şi de problemele economice ale ţării.
Joi, armata a emis mandate de arestare pentru capii partidului, cei doi bărbaţi fiind acuzaţi că au au incitat la uciderea, duminică, a manifestanţilor din faţa sediului Frăţiei din Mokattam, o localitate situată la sud de Cairo. Totodată, poliţia egipteană a dispus arestarea a alţi 300 de membri ai partidului.
A EŞUAT PRIMĂVARA ARABĂ?
Cei peste 15 milioane de egipteni care au protestat începând de la sfârşitul săptămânii trecute au sărbătorit miercuri noapte cu focuri de artificii schimbarea de regim. Spre deosebire de revoluţia din 2011 pentru înlătuarea lui Mubarak, acum au murit doar în jur de 70 de persoane de la izbucnirea protestelor, faţă de aproximativ 1.000 de victime.
Mii de egipteni au sărbătorit în stradă înlăturarea de la putere a preşedintelui Mursi
Însă modul brutal în care s-a terminat mandatul lui Morsi poate fi considerat şi un deznodământ emblematic pentru statele implicate în Primăvara Arabă. Eşecul tranziţiei către democraţie, dar şi fragilitatea economiilor vor continua să alimenteze instabilitatea din regiune.
CRIZA POLITICĂ ABIA ÎNCEPE
În cazul Egiptului, cele şase luni până la alegerea unui preşedinte înseamnă o perioadă foarte scurtă pentru scena politică haotică. Opoziţia care a luptat cu Morsi este foarte divizată şi este vinovată în mare măsură pentru eşecul procesului democratic.
Este foarte puţin probabil ca partidele să reuşească formarea unei coaliţii puternice, la fel de improbabil precum redresarea economiei egiptene – Morsi promitea anul trecut să „repare” ţara în 100 de zile, luând probabil în calcul şi împrumuturile şi ajutoarele promise de americani şi de UE încă din timpul Primăverii Arabe.
Marile puteri s-au angajat atunci să sprijine cu bani şi echipamente tranziţia către democraţie a mai multor state, dar criza care s-a prelungit în SUA şi Europa, precum şi ritmul prea lent în care se aplicau reformele în statele respective au împiedicat acordarea acestor ajutoare.
„Armata şi poporul, mână în mână“
Pe 11 februarie 2011, în Piaţa Tahrir din Cairo se striga un singur lucru: „Armata şi poporul, mână în mână”. Cu doar câteva minute înainte, preşedintele Mubarak anunţase că, după 30 de ani, renunţă la putere în favoarea forţelor armate.
Milioane de egipteni protestau de mai multe săptămâni, dar un moment a fost critic. Cu o zi înainte, Consiliul Superior al Forţelor Armate s-a întrunit fără comandantul lor, Mubarak. După şedinţă, Armata a anunţat că sprijină revoluţia, aşa cum a făcut şi acum, iar implicarea ei a fost crucială în evenimentele de atunci şi de acum.
Armata este o instituţie foarte puternică, foarte bine văzută şi, după căderea regimului Mubarak, devenită foarte independentă de alte instituţii ale statului. La fiecare apariţie din ultimele zile, protestatarii au aplaudat armata şi au cântat, ca în 2011, „Armata şi poporul, mână în mână”.
Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara
Mohamed Morsi (foto), demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată, deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi „preşedintele tuturor egiptenilor“ şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP. Morsi denunţă o „lovitură de stat completă“, după ce cu o zi înainte a declarat că este gata să-şi „dea viaţa“ pentru a-şi apăra „legitimitatea“ dobândită la primele alegeri prezidenţiale democratice din istoria ţării.
Aspectul său plăcut, manierele simple şi felul de a vorbi pe înţelesul tuturor au contribuit la o stare de graţie în primele luni de conducere a statului de către fostul lider al mişcării Fraţilor Musulmani.
Dar, foarte curând, mulţi egipteni au început să-l considere pe Morsi drept însetat de putere, obsedat de ideologia politico-religioasă, doritor de a instaura un regim autoritar. Unii îl acuză pe acest bărbat în vârstă de 61 de ani că ar fi doar o marionetă a biroului politic al Fraţilor Musulmani şi „oaia“ Ghidului lor suprem, Mohamed Badie. În august 2012, Morsi a luat măsuri împotriva instituţiei militare care a pus Guvernul sub tutela sa şi l-a demis pe mareşalul Hussein Tantawi, şef al Consiliului Suprem al Forţelor Armate.
După ce a fost ales preşedinte, anul trecut, Morsi a elaborat un plan care includea 64 de „promisiuni“. La numai câteva ore după ce planul a fost făcut public, un antreprenor egiptean, Abbas Adel Ibrahim, a lansat un site menit să monitorizeze progresul înregistrat de preşedinte în ce priveşte îndeplinirea acestor angajamente. Potrivit site-ului, până la momentul demiterii sale, Morsi a îndeplinit doar 10 promisiuni din cele 64 şi ar fi eşuat mai ales în ce priveşte rezolvarea problemelor de securitate naţională.
UN PREŞEDINTE JUDECĂTOR
Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour (foto), în vârstă de 67 de ani, a fost desemnat de armată să conducă Egiptul, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi, care l-a numit în funcţie. A studiat la prestigioasa Şcoală Naţională de Administraţie (ENA) din Paris şi a lucrat în tribunale religioase, unde emitea fatwa (decrete religioase), dar şi în tribunale civile şi penale.
Şeful Armatei egiptene, generalul Abdel Fattah al-Sisi (58 de ani), a devenit figura-cheie după noile revolte din Egipt şi arestarea preşedintelui ales, Mohamed Morsi. După ce Morsi l-a demis pe mareşalul Mohamed Hussein Tantawi din fruntea Armatei, în 12 august 2012, generalul Sisi i-a luat locul. La acea vreme, au fost speculaţii despre posibile alianţe între Armată şi noii lideri islamişti, deşi era cunoscută ostilitatea comandanţilor faţă de o asociere cu Fraţii
Musulmani.
Cunoscut ca fiind religios, Sisi a fost acuzat că ar fi prea apropiat de grupul islamist aflat la conducerea ţării, din care Morsi face parte încă de pe vremea regimului Mubarak. Dar ca mulţi dintre ofiţerii egipteni, Sisi este şi el un admirator al preşedintelui legendar al Egiptului, Gamel Abdel Nasser.
Generalul al-Sisi s-a născut în Cairo, în noiembrie 1954, şi a absolvit Academia Militară egipteană în 1977, cu o licenţă în ştiinţe militare. A absolvit de asemenea UK Joint Services Command and Staff College în 1992, având şi o diplomă de masterat la US Army War College în Pennsylvania. Sisi are o relaţie foarte apropiată cu Departamentul Apărării din SUA.
După ce consiliul militar a preluat puterea în februarie 2011, generalul a fost numit şef al serviciilor secrete ale Egiptului. Lui Sisi i se atribuie odioasele „teste de virginitate“ la care au fost supuse protestatarele de gen feminin în timpul Primăverii Arabe egiptene, pe care el le-a justificat ca fiind o măsură pentru „protejarea fetelor de violuri, dar şi protejarea Armatei de eventuale acuzaţii de viol“. Ulterior, el a promis să interzică practica „testelor de virginitate“.
Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara
Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.
Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi, relatează AFP.
Morsi şi întreaga echipă prezidenţială sunt reţinuţi într-o clădire a armatei
Preşedintele egiptean Mohamed Morsi era deţinut în noaptea de miercuri spre joi, împreună cu echipa sa, într-o clădire a armatei.
Bashar al-Assad: Criza din Egipt, sfârşitul „islamismului politic“
Preşedintele sirian Bashar al-Assad consideră că revolta poporului egiptean, îndreptată asupra lui Mohamed Morsi, marchează sfârşitul „islamismului politic“.
Nancy Okail a fost nevoită să fugă din ţara sa natală pentru a scăpa de o sentinţă de cinci ani de închisoare. Se îndreaptă acum Egiptul către o nouă perioadă de instabilitate?
Se încarcă comentariile...
