Peru, blestemul preşedinţilor. Parlamentul l-a ales pe al treilea şef de stat într-o săptămână
0
Parlamentul peruan a ales luni un nou lider, Francisco Sagasti, care urmează să devină al treilea preşedinte al ţării într-o săptămână. Parlamentarul de centru-dreapta, în vârstă de 76 de ani, va conduce ţara ca preşedinte interimar până la alegerile din aprilie.
Ţara sud-americană a fost cufundată în haos politic săptămâna trecută când preşedintele Martin Vizcarra a fost pus sub acuzare pentru corupţie şi înlocuit de preşedintele interimar Manuel Merino.
Merino a demisionat duminică, la doar cinci zile de la numire, în urma protestelor violente împotriva destituirii predecesorului său în care cel puţin două persoane au fost ucise şi multe rănite.
"Întreaga conducere parlamentară va face tot ce este posibil să restabilească speranţa cetăţenilor, să le arate că pot avea încredere în noi, că suntem responsabili şi că putem lucra împreună", a declarat Sagasti, care urmează a fi inaugurat ca preşedinte marţi.
Fostul inginer, care a fost ales pentru prima dată în parlament în acest an, se confruntă cu o sarcină dificilă pentru a-i convinge pe peruani să aibă încredere în parlamentari, în general văzuţi ca fiind corupţi.
El a ocupat anterior funcţii la Naţiunile Unite, la Banca Mondială şi Organizaţia Statelor Americane şi a fost printre ostatici când gherila MRTA a ocupat mai multe luni reşedinţa ambasadorului japonez la Lima în decembrie 1996.
Există în Peru un fel de blestem al preşedinţilor: din 1985 încoace toţi preşedinţii peruvieni au fost acuzaţi, judecaţi sau condamnaţi pentru corupţie, sau chiar pentru crime împotriva umanităţii. Martin Vizcarra este al şaselea aflat într-o astfel de situaţie, notează RFI.
Martin Vizcarra a fost destituit pe data de 9 noiembrie de Parlament în urma unor acuzaţii de corupţie, şi înlocuit temporar cu preşedintele Congresului, Manuel Merino. Spre deosebire de predecesorii săi, însă, Martin Vizcarra beneficiază de încrederea unei bune părţi a populaţiei. Zeci de mii de peruvieni manifestează considerînd că destituirea lui Vizcarra este rezultatul unui complot şi al faptului că el lupta împotriva corupţiei. Sâmbătă 14 noiembrie, la Lima, manifestaţiile au fost însoţite de violenţe, au fost reprimate de poliţie şi trei persoane şi-au pierdut viaţa.
Martin Vizcarra este succesorul lui Pedro Pablo Kuczynski care s-a aflat în fruntea statului între 2016 şi 2018. Kuczynski a suscitat nemulţumirea populaţiei după ce l-a graţiat pe fostul preşedinte Alberto Fujimori, pe motiv că era bolnav. Ori, s-a dovedit că Fujimori, după ce a ieşit din închisoare, s-a vindecat ca prin miracol.
Ollanta Humala, preşedinte între 2011 şi 2016, a stat în închisoarea timp de 300 de zile după ce s-a dovedit că a primit trei milioane de dolari de la o mare firmă de construcţii braziliană. Alan Garcia, preşedinte între 1985 şi 1990, iar apoi între 2006 şi 2011, s-a sinucis în momentul cînd i s-a arătat mandatul de arestare, tot pentru primire de mită, de la aceeaşi firmă. Iar Alejandro Toledo, preşedinte între 2001 şi 2006, după ce a primit şi el mită în valoarea de 17 milioane de dolari, a scăpat de închisoare fugind în Statele Unite.
Martin Vizcarra a fost destituit de o majoritate parlamentară, fiind acuzat de „incapacitate morală permanentă” precum şi de faptul că ar fi primit 630 000 de dolari mită pe vremea cînd era doar guvernator al unei provincii din sudul ţării.
Cotidianul Le Monde arată că jumătate dintre parlamentarii peruvieni sunt ei înşişi acuzaţi sau anchetaţi pentru corupţie, diverse fraude, iar unii pentru omicid. Aceste tensiuni politice au loc şi pe fondul unei crize economice provocată de pandemie. În Peru au fost recenzate pînă acum 35 000 de decese din cauza coronavirusului. Potrivit unor sondaje, 57 la sută dintre peruvieni au o părere bună despre Vizcarra iar 80 la sută consideră că ar fi trebuit să fie anchetat doar după încheierea mandatului său.
Vizcarra a intrat în dispută cu parlamentul de multe ori în timpul mandatului său, acuzând parlamentarii, dintre care aproximativ jumătate sunt în prezent anchetaţi în legătură cu diferite acuzaţii, că încearcă să-i împiedice campania anticorupţie.
Criza politică a lovit Peru într-un moment deosebit de dificil. Ţara are una dintre cele mai mari rate de decese provocate de coronavirus şi economia ei a suferit de asemenea, cu Fondul Monetar Internaţional estimând că Produsul Intern Brut va scădea cu 13,9% în acest an.
Se încarcă comentariile...
