Penurie de apă, exod, malnutriţie: ONU întocmeşte un portret alarmant pentru Terra în 2050

O zonă afectată de secetă în apropiere de Tegucilgapa, Honduras FOTO AFP

Viaţa pe Terra, aşa cum o ştim noi, va fi transformată în mod inevitabil de încălzirea globală, omenirea urmând să se confrunte la orizontul lui 2050 cu penurie de apă, exod, malnutriţie şi dispariţia unor specii, avertizează un proiect de raport al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC), organism al ONU.

Oricare ar fi ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, impactul devastator al încălzirii climatice asupra naturii şi umanităţii se va accelera şi va deveni dureros de palpabil înainte de 2050, se arată în proiectul de raport al GIEC, citat de AFP.

„Viaţa pe pământ se poate reface după schimbări climatice majore, evoluând spre noi specii şi creând noi ecosisteme”, notează rezumatul tehnic de 137 de pagini. Dar „omenirea nu poate”, avertizează experţii GIEC.

Proiectul de raport, redactat de sute de oameni de ştiinţă, oscilează între un ton apocaliptic şi speranţa oferită oamenilor de a-şi schimba destinul prin luarea de măsuri imediate şi drastice, subliniază AFP.

Raportul de evaluare, care se întinde pe 4.000 de pagini şi este mult mai alarmist decât precedentul, din 2014, are drept scop să influenţeze deciziile politice.

Raportul va fi publicat oficial abia în februarie 2022, după aprobarea sa prin consens de către cele 195 de state membre ONU. Prea târziu, totuşi, pentru reuniunile internaţionale cruciale despre climă şi biodiversitate programate pentru sfârşitul anului curent, observă unii oameni de ştiinţă, potrivit AFP.

Prin semnarea Acordului de la Paris în 2015, comunitatea internaţională s-a angajat să limiteze încălzirea globală la 2 grade Celsius - ideal 1,5 grade Celsius - faţă de era preindustrială.

GIEC estimează că, de-acum înainte, depăşirea cu 1,5 grade Celsius ar putea provoca „treptat consecinţe grave, timp de secole, uneori ireversibile”.

„Ce e mai rău urmează să vină, cu implicaţii asupra vieţii copiilor şi nepoţilor noştri mult mai mari decât asupra noastră”, avertizează GIEC.

În timp ce creşterea temperaturilor medii de la mijlocul secolului al XIX-lea a atins 1,1 grade Celsius, efectele sunt deja grave.

„Chiar şi la + 1,5 grade Celsius, condiţiile de viaţă se vor schimba dincolo de capacitatea anumitor organisme de a se adapta”, atrag atenţia experţii, menţionând recifele de corali.

Printre speciile aflate în pericol figurează animalele din Arctica, un teritoriu care se încălzeşte de trei ori mai rapid decât media. În acest teritoriu pot dispărea şi moduri de viaţă ancestrale ale oamenilor care trăiesc în strânsă legătură cu gheaţa.

Agricultura, creşterea animalelor, pescuitul, acvacultura... „În toate sistemele de producţie a alimentelor, pierderile bruşte se intensifică”, mai avertizează experţii GIEC.

În opinia lor, omenirea nu este capabilă să facă faţă deteriorării situaţiei. „Nivelurile actuale de adaptare vor fi insuficiente pentru a răspunde riscurilor climatice viitoare”, se arată în proiectul de raport.

Chiar şi limitând creşterea la 2 grade Celsius, alte până la 80 de milioane de persoane vor suferi de foamete până în 2050, în timp ce 130 de milioane de persoane ar putea ajunge la sărăcie extremă în decurs de zece ani.

În 2050, sute de milioane de persoane din oraşele de coastă vor fi ameninţate de inundaţii mai frecvente, ceea ce ar putea duce la migraţii semnificative.

În oraşe, la o creştere a temperaturilor cu 1,5 grade Celsius, alte 350 de milioane de persoane vor fi expuse penuriei de apă, în timp ce la o creştere cu 2 grade Celsius vor fi afectate alte 400 de milioane de persoane.

Experţii semnalează totodată un pericol al efectelor în cascadă. Unele regiuni - din estul Braziliei, Asia de Sud-Est şi China centrală - şi aproape toate zonele de coastă ar putea fi afectate de trei sau patru catastrofe meteo simultane, sau chiar mai multe, cum ar fi caniculă, secetă, ciclon, incendii, inundaţii, boli transmise de ţânţari etc.

„Lumea se confruntă cu provocări complexe”, comentează Nicholas Stern, specialist în costurile economice ale schimbărilor climatice.

În faţa acestor probleme sistemice, nu există un remediu miraculos unic. În schimb, o singură acţiune poate avea efecte pozitive în cascadă, subliniază GIEC. De exemplu, conservarea şi restaurarea pădurilor de mangrove şi a pădurilor subacvatice de kelp măresc capacitatea de stocare a carbonului, protejează de inundaţii şi oferă în acelaşi timp habitat pentru multe specii şi hrană pentru populaţiile de coastă.

În pofida concluziilor alarmante, GIEC oferă de asemenea o notă de speranţă. Omenirea îşi poate oferi un viitor mai bun dacă ia măsuri ferme în prezent. „Avem nevoie de o transformare radicală a proceselor şi a comportamentelor la toate nivelurile: indivizi, comunităţi, companii, instituţii şi guvern. Trebuie să ne redefinim modul de viaţă şi consumul”, conchid experţii GIEC, potrivit AFP.