Pensia poate dăuna
0
Să trăieşti fără să munceşti. Cine n-ar vrea acest lucru? Ei bine, după cum se spune, fii foarte atent ce îţi doreşti în viaţă. Deşi vârsta de pensionare va trebui să crească, vestea bună este că în acest fel randamentul cognitiv al celor trecuţi de 60 de ani se poate menţine la un nivel înalt.
Cercetări noi arată că cei care şi-au dorit ca visul pensiei să devină realitate suferă de o substanţială pierdere a capacităţii cognitive. Una dintre cele mai râvnite dorinţe din societatea modernă este ca celor care ajung la o anumită vârstă să le fie garantat dreptul la un venit rezonabil fără a lucra. Dar ceea ce pentru unii este un vis, pentru alţii este un drept conferit prin lege.
Statele bogate din Vest au trecut printr-o adevărată revoluţie. Pe parcursul secolului trecut, în Statele Unite şi Europa, prezenţa pe piaţa muncii a bărbaţilor trecuţi de 65 de ani s-a redus masiv. 75% din populaţia masculină a SUA de peste 65 de ani muncea încă la sfârşitul secolului XIX.
Până în 1990, această cifră a scăzut la 16%. O tendinţă similară poate fi observată şi în Europa. Până de curând, o altă politică foarte răspândită era aceea de a coborî tot mai mult nivelul vârstei de pensionare. În Grecia, de exemplu, este de 61 de ani; în Germania - 67 de ani. Acest lucru explică în parte reticenţa nemţilor de a plăti pentru salvarea sistemului financiar al Greciei.
Munca te menţine
Criza economică va forţa câteva modificări în această privinţă. În anumite ţări este clar că vârsta de pensionare va trebui să crească. Unul dintre efectele neanticipate va fi o îmbunătăţire a capacităţii cognitive a celor trecuţi de 60 de ani.
Aceasta este una dintre implicaţiile unui recent studiu realizat de către Susan Rohwedder şi Robert Willis. Ei au testat o ipoteză veche conform căreia atrofierea muşchilor neutilizaţi poate interveni şi în cazul creierului.
Concluzia lor: nu există dovadă ştiinţifică prin care să se ateste că exerciţiul mental regulat (precum cuvintele încrucişate) evită reducerea capacităţii cognitive. Munca, pe de altă parte, are însă acest efect.
Cei doi cercetători îşi fundamentează concluziile pe rezultatele testelor psihologice făcute celor trecuţi de 60 de ani din SUA şi din 12 state europene. În statele în care bărbaţii muncesc până târziu, rezultatele testelor cognitive au fost mai bune decât cele din statele în care oamenii se pensionează mai devreme.
Obligaţie sau opţiune
În SUA, Danemarca, Suedia, şi Elveţia, ţări cu vârste de pensionare înaintate, rezultatele testelor cognitive au fost de două ori mai bune decât cele din Franţa, Austria, Belgia şi Olanda, unde oamenii se pensionează mai devreme.
Nu înseamnă că este o greşeală să te pensionezi. Mulţi nu au de ales în această problemă oricum; sunt obligaţi să se pensioneze, fie că vor sau nu. La nivel individual, sunt mulţi factori care contează: suma de bani pe care cineva a economisit-o, câţi copii are, starea sa de sănătate, propria personalitate.
Şi va exista fără îndoială, un număr semnificativ de oameni pregătiţi să îşi asume riscul slăbirii capacităţii lor cognitive, numai pentru a nu lucra. Eu sunt unul dintre ei.
Moisés Naím
Redactor-şef al revistei americane „Foreign Policy", pe care a relansat-o în 2003 pentru a deveni una dintre cele mai citite şi premiate reviste de politică internaţională.
Fost ministru al Industriilor şi Comerţului în Venezuela şi director executiv al Băncii Mondiale.
Ultima sa carte, din 2006, este „Ilicit: How Smugglers, Traffickers and Copycats are Hijacking the Global Economy", tradusă deja în 18 limbi.
Se încarcă comentariile...
