Pe urmele noului „El Chapo”, liderul cartelului Jalisco Noua Generaţie. Supranumit „Stăpânul Cocoşilor” şi vânat de SUA, acesta pare de negăsit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Forţe speciale mexicane antidrog FOTO SHUTTERSTOCK
Forţe speciale mexicane antidrog FOTO SHUTTERSTOCK

SUA au pus o recompensă de 10 milioane de dolari americani pe capul liderului cartelui Jelisco Noua Generaţie supranumit „El Mencho”. Cartelul este responsabil pentru distribuirea a tone de metanfetamină şi fentanil lunar în SUA, cunoscând o ascensiune rapidă după arestarea lui El Chapo, liderul cartelului rival Sinaloa.

De multe ori o carte de vizită scrijelită cu sânge însoţeşte corpurile decapitate sau mutilate lăsate să zacă pe străzi sau spânzurate de poduri, scrie ABC News.

Ascensiunea din ultimii ani a cartelului Jalisco Noua Generaţie (CJNG)a dat o nouă amploare războiului asupra drogurilor în ultimii ani - efervescenţa noului cartel este pe cât de sfidătoare pe atât de nemiloasă în carnajul lăsat în urmă în contextul în care numărul victimelor dispărute în acest război a depăşit 61.000 de oameni.

„CJNG este prioritatea noastră numărul unu”, spune agentul Bill Bodner de la divizia specială din Los Angeles din cadrul Departamentului de Combatere a drogurilor (DEA şi  coordonatorul unei echipe de căutare a liderului cartelului mexican.

Pe numele său real Nemesio Rubén Oseguera Cervantes, El Mencho s-a sustras până acum autorităţilor federale americane în măsura în care atât oficiali mexicani, cât şi americani sunt de părere că el l-a înlocuit pe El Chapo şi conduce cel mai sângeros cartel mexican al drogurilor la ora actuală.

Înfiinţat de doar 10 ani, CJNG şi-a creat o poziţie de forţă într-un ritm mai rapid decât cartelul rival Sinaloa, iar acum are influenţă pe toate continentele şi în aproape toate statele mexicane. Drogurile distribuite de CJNG au împânzit marile oraşe americane, de la Los Angeles la New York.

El Mencho a fost pus sub acuzare în SUA pentru crimă, trafic de droguri şi corupţie, dar autorităţile nu i-au dat încă de urmă, el rămânând o „fantomă”, potrivit uneia dintre sursele anchetatorilor.

Acest lider de cartel s-a născut în 1966 în oraşul mexican Naranjo şi a locuit o vreme în California. În anii 80 a fost arestat pentru vânzare de droguri dar în cele din urmă a revenit în Mexic, în Guadalajara, unde a început să lucreze pentru cartelul Milenio, o facţiune a Sinaloa. A promovat rapid ca în 2010 să se rupă cu un grup al său şi să formeze CJNG - noul cartel s-a abătut violent asupra rivalilor, iar în 2016, după capturarea lui El Chapo, violenţele au devenit mai sângeroase ca oricând.

Anchetatorul american a explicat: „El Mencho pare să fie mult mai disciplinat decât El Chapo. Acesta din urmă iubea să ducă un stil de viaţă opulent cu maşini, femei, restaurante de lux şi băutură. În schimb, El Mencho are tendinţa să stea departe de toate astea, să se întreţină, să mănânce corect şi să nu atragă atenţia asupra lui”.

El are un singur viciu cunoscut - luptele de cocoşi, care de altfel i-au şi atras porecla de „Stăpânul cocoşilor”.

 

Legături de familie

Traficantul are un fiu născut în America, Ruben Oseguera González, care a fost arestat în 2015 iar de atunci se află într-o închisoare de maximă securitate din Mexic. SUA îi cer extrădarea pentru a răspunde unor acuzaţii de trafic de droguri şi armament, dar procedura decurge lent.

Potrivit unei publicaţii mexicane, în 2019, avocaţii lui González au acuzat un agent din cadrul DEA că a încercat să mituiască un magistrat local pentru a accelera procesul - acuzaţie negată de agenţia americană.

„Ei încearcă să întârzie acţiunea agentului în acest caz, o tactică a apărării în vederea încetinirii investigaţiei asupra cartelului punând beţe în roate extrădării unei persoane care, apropo, este cetăţean american ”, spune Bodner de la DEA.

„Suntem în război”

Tatăl unui tânăr presupus a fi fost ucis de traficanţi dar al cărui trup nu a fost găsit îşi aminteşte viu ultima conversaţie avută cu fiul său acum exact 400 de zile - De atunci trăieşte într-o aşteptare agonizantă a unor veşti de la autorităţi privind dispariţia lui.

„Nu am crezut că nişte oameni sunt capabili de asta, Suntem în război”, a spus el care a vorbit fără a-şi arăta chipul. Nu este singurul într-o ţară care are peste 61.000 de persoane dispărute în războiul continuu asupra drogurilor şi care a avut un număr de 31.000 de crime în 2019.

Bărbatul este chiropractician şi spune că familia sa a deţinut timp de generaţii o fermă pe care membrii cartelului CJNG au confiscat-o pentru a produce amfetamină.

„Guvernul nu le poate face faţă”, spune bărbatul.

Cartelul a postat pe reţelele sociale spectacole de avertizare cu decapitări şi execuţii în stilul ISIS, în timp ce a folosit clipuri de propagandă pentru a atrage noi recruţi. Un fost oficial mexican de informaţii a explicat că CJNG momeşte candidaţi adolescenţi cu acces facil la droguri şi promisiuni de câştig şi locuri de muncă. Aceştia primesc adesea cărţi de vizită cu logouri-le unor branduri celebre precum Louis Vuitton. Cartelul este versatil - în unele cartiere mai sărace momelile constau în alimente şi ajutoare. Noii recruţi primesc botezul cu tortură, fiind forţaţi să devină asasini pentru cartel. Ajunşi la maturitate, aceştia sunt deprinşi să tortureze şi să-şi decapiteze victimele.

Cruzimea lor i-a determinat pe anchetatori să compare violenţa atacurilor lor cu cele ale militanţilor ISIS, care ucid din raţiuni ideologice.

NBC News a avut acces într-unul din laboratoarele care analizează mostre de droguri confiscate. În ultima vreme, volume mari de amfetamină au trecut graniţa în SUA - iar DEA are motive să suspecteze că acestea provin de la CJNG.

Aceste droguri mai puţin pretenţioase sunt fabricate în laboratoare din zone izolate, şi pot aduce profituri mai mari decât canabisul sau heroina.

Tehnicienii DEA au analizat compoziţia acestor droguri sintetice şi au constatat că nivelul lor este „mult mai pur decât anterior”.

Comisarul de securitate al statului Guanajuato a declarat în cadrul unui interviu că dependenţa de droguri a americanilor alimentează cererea, care, la rândul ei, sporeşte influenţa cartelurilor, încurajându-le actele de violenţă.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite