Partidul haitian al chelioşilor

Jovenel Moise candidat la alegerile prezidentiale haitiene si Michel Martelly actualul presedinte al Haiti.

Jovenel Moise în vârstă de doar 47 de ani, candidat din partea partidului actualului preşedinte Michel Martelly, Partidului Haitian al Chelioşilor (nume oficial) s-a clasat pe primul loc după primul tur al al alegerilor prezidenţiale din 25 octombrie 2015. Haiti este ţara cea mai săracă din emisfera vestică şi din America latină, fiind în  plus devastătă în urmă cu aproape 6 ani de un cutremur catastrofal.

Cea mai săracă ţară din emisfera vestică cu un parcurs democratic marcat de violenţe

Haiti, cu o populaţie de 10.8 milioane, are tristul renume de a fi cea mai săracă ţară din emisfera vestică. În prezent, 6 milioane de haitieni trăiesc cu mai puţin de 2.50 de dolari pe zi. Haiti, prima ţară independentă din America latină, în 1804, are în secolul 20 o istorie marcată de violenţe şi de absenţa stabilităţii politice într-un cadru democratic. Guvernată de o dinastie politică, cea a familiei Duvalier între 1957 şi 1986, întâi Francois sau ”Papa Doc” (1957 şi 1971) şi apoi Jean-Claude sau ”Baby Doc” (1971-1986), Haiti a suferit de pe urma durităţii acestei dictaturi familiale.

Se estimează că regimul Duvalier, şi cu ajutorul infamei poliţii secrete ”tontons macoute” a provocat mai mult de 60.000 de victime, alte sute de mii părăsind insula pentru a lua drumul exilului. Din 1986, Haiti a suferit mai multe momente de criză care au dus şi la intervenţia SUA în 1994 şi din nou în 2004 pentru a stopa migraţia provocată de gravele violenţe. Chiar în momentul în care Haiti părea să se redreseze, un alt fel de fenomen cu efecte politice s-a produs.

Cutremurul catastrofal din 2010

Cu o experienţă democratică redusă în secolul XX, Haiti a fost lovită de catastroficul cutremur din 12 ianuarie 2010. Această criză naturală ale cărei efecte au fost însă provocate de corupţia endemică manifestă şi în proastele construcţii care au primit aprobarea oficială a destabilizat complet ţara distrugând mare parte din capitala Port-au-Prince şi trasformând o importă parte din populaţie în persoane fără adăpost.

Cutremurul din ianuarie 2010 a fost unul dezastruos pentru Haiti, acesta provocând între 200.000 şi 250.000 de morţi, cărora li se alătură 1.5 milioane de cetăţeni rămaşi fără adăpost. Pe lângă aceste victime, o epidemie de holeră datorată proastelor condiţii de viaţă din taberele încropite după seism a mai făcut 9.000 de morţi.

Reconstrucţia haitiană a văzut şi mari probleme precum scandalul care priveşte implicarea Crucii Roşii în acest proces. Crucea Roşie a fost acuzată de lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte acţiunile sale, aparent, pentru 488 de milioane de dolari, aceasta a construit doar 6 case!

”Sweet Micky” şi Partidul haitian al chelioşilor

În acest context marcat de o instabilitate politică cronică şi de completa delegitimare a clasei politice haitiene, era ales preşedinte Michel Martelly în 2011. Deşi nimic nu-l recomanda drept viitor preşedinte, Martelly era mai ales cunoscut pentru cântecele interpretate atunci când îşi spunea ”Sweet Micky”. Trecutul lui Michel Martelly se pare că ar fi fost apropiat mai degrabă de regimul dictatorial Duvalier, în sensul în care pe timpul dictaturii Martelly avea o discotecă ”Le garage” frecventată de militari.

Partidul Haitian Tèt Kale (care s-ar traduce ca PH al capetelor rase sau al chelioşilor!) a fost fondat în 2012 ca un partid apropiat preşedintelui Martelly deşi acesta nu poate fi membru al partidului. El a obţinut în urma scrutinului legislativ cel mai mare număr de mandate în Camera deputaţilor şi în Senat.

Rezultatele (deja) contestate ale alegerilor din Haiti

5.8 milioane de alegători au fost chemaţi la vot duminică 25 octombrie pentru a vota în alegerile legislative, pentru preşedintele ţării şi pentru 142 de primari aleşi într-un singur tur. La primul tur al alegerilor prezidenţiale au participat 54 de candidaţi, dar doar 5 dintre aceştia erau cotaţi cu şanse reale.

Primii plasaţi după turul întâi al alegerilor prezidenţiale au fost Jovenel Moïse (47) din partea Partidului Haitian Tèt Kale, care a obţinut 32 % din voturi (511.992 voturi) şi Jude Célestin (53) din partea Lapeh (Liga alternativă pentru progres şi emanciparea haitiană), care a obţinut 25% din voturi. Turul doi va avea loc pe 27 decembrie, deşi rezultatele au fost deja contestate de aproape toţi participanţii la prezidenţiale, începând cu Celestin.

În august, au avut deja loc alegeri parlamentare, dar cu un rezultat doar parţial, astfel pentru multe dintre poziţiile din legislativ s-au reorganizat alegeri în 25 octombrie. Pe 9 august 2015 erau organizate alegeri pentru 119 deputaţi şi 20 senatori ce trebuiau a fi aleşi din 1.855 de candidaţi din partea unui număr de 128 de partide politice. Haiti nu mai are parlament, acesta fiind suspendat de actualul preşedinte Martelly încă din ianuarie 2015. Martelly guvernează de atunci prin decrete lege. În urma neregulilor de la alegerile din august, pe 25 octombrie, alegătorii haitieni au fost rechemaţi să voteze pentru 111 deputaţi şi 19 senatori. Alegerile haitiene au fost marcate şi de violenţe, 5 ofiţeri de poliţie fiind ucişi, în ciuda mobilizării a mai mult de 10.000 de poliţişti acompaniaţi şi de 2.730 căşti albastre din partea Minustah (Misiunea Naţiunilor Unite pentru stabilizarea Haiti). 

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.