Pariul european al impunerii păcii în Ucraina: când şi cu ce preţ?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
blog

Este un pariu european cu mize foarte ridicate. De reuşita sau eşecul lui depinde posibilitatea de a transforma „formula Steinmeier“ într-o soluţie practică de management al situaţiilor de conflict şi de impunere a păcii cu garanţii multinaţionale, subsumate raţionamentelor unei organizaţii internaţionale, în cazul nostru, pentru început, OSCE.

În acelaşi timp, este esenţial să se vadă dacă într-adevăr se va putea ca politicul să găsească o formulă acceptabilă de supravieţuire. Asta însemnând eliminarea cât mai rapidă din ecuaţie a forţelor armate în condiţiile în care, în paralel, se negociază cea mai spinoasă dintre probleme, cuplul între controlul frontierelor şi definirea statutului zonelor speciale (cu auto-guvernare). Astfel ar putea să apară mecanismul funcţional care să fie propus şi pentru alte (sau cât mai multe) dintre zonele unde există “conflicte îngheţate”, cu state slabe sau în pericol direct de nefuncţionare datorită acestor situaţii care le-au blocat orice speranţă de funcţionare normală.

blog

Demersul de acum în privinţa Ucrainei asumat de cei patru şefi de stat şi pus sub pălăria OSCE poate, în acest caz, să devină prima formulă de cooperare în termeni de securitate şi politică externă între UE şi Rusia, interesant şi promiţător şi pentru ONU ca mijloc de relansare a negocierilor blocate în alte zone de conflict ale lumii.

Dar, dincolo de angajamentele înscrise în Declaraţia de la Paris, oare se şi întâmplă ceva pe teren, ştiind că angajamentele luate presupun un calendar foarte strâns care trebuie să fie şi realizat înainte de următorul Summit de peste mai puţin de patru luni? Să vedem.

blog

Din partea OSCE, ambasadorul Yaşar Halit Çevik (foto), şeful Misiunii speciale de monitorizare în Ucraina (SMM), adresându-se acum două zile Consiliului Permanent al organizaţiei reunit la Viena, a afirmat că «progrese înregistrate pe teren sunt vizibile», asta însemnând, printre altele, că în «zonele de dezangajare Zolote şi Petrivske sunt retrase echipamentele şi armamentele grele şi echipa SMM a observat eforturi pentru deminare şi distrugerea fortificaţiilor..plus mii de civili care trec acum linia de cotact în condiţii de siguranţă». Declaraţie care precede anunţul pe care Ucraina îl va face marţi dimineaţă privind cererea expresă adresată OSCE de a schimba câteva dintre prevederile specifice existente în mandatul SMM pentru ca aceasta să se poată asigura că obţine informaţii precise asupra stadiului general al procesului de dezangajare şi repatrierii armelor.

Ministrul ucrainean de Externe Vadim Priştaiko a mers chiar mai departe cu promisiunile, anunţând că «înainte de finele anului sperăm că vom proceda la schimbul tuturor prizonierilor de război  şi miercuri vom anun ţa un acord precis în acest sens şi o dată pentru încetarea focului». Adică se va formaliza, prctic, un alt deziderat agreat în Declaraţia de la Paris.

Foarte sugestiv mi se pare un mesaj apreciat la justa sa valoare de cunoscătorii relaţiilor de putere din zonă: biserica ortodoxă se implică în susţinerea «procesului Normandia» vizând pacea în Ucraina. Important deoarece Mitropolitul Epifanîi fusese ultima încercare a lui Poroşenko de a crea un factor subordonat puterii sale personale, rupând relaţii tradiţionale cu Biserica Rusă şi obţinând binecuvântarea Patriarhiei de la Constantinopol. Azi, tânărul Mitropolit, mult mai rapid înţelegător al jocurilor politice de nivel înalt, anunţă că-l sprijină pe Preşedintele Zelensky în obţinerea unei păci «echitabile» cu Rusia.

foto UNIAN

blog

«Mai întâi de toate, dorinţa noastră este ca totul să se rezolve pe cale diplomatică. Şi preşedintele Zelenski asta înceacă să facă... Ne rugăm , dar facem şi tot ce e în puterea noastră pentru ca pacea echitabilă să domnească în Ucraina, Nu ne dorim orice fel de pace, deoarece şi pacea în captivitate tot pace s-ar putea numi. Toate bisericile şi organizaţiile religioase sunt unite în sprijinul faţă de preşedintele Ucrainei».

O altă noutate absolut semnificativă în contextul acestui tip de aranjamenet care se negociază acum şi care ar putea să fie exportat ca formulă operaţională şi în alte zone de către OSCE, poate de către forţele de securitate ale UE chemate să execute operaţiuni în afara teritoriului, este tipul de soluţie mixtă de acţiune pe care o propune Arsen Avakov, ministrul ucrainean de externe pentru perioada alegerilor perioada alegerilor ce vor fi organizate în Donbas. «Nimănui nu-i place « formula Steinmeier» dar mie chiar îmi place partea asta. Plecăm de la presupunerea că nu vor fi alegeri decât în momentul în care grupările ilegale vor fi dizolvate. Alegerile pot fi organizate doar sub steag ucrainean, cu Comisia Electorală Centrală şi celelalte organisme din Ucraina. Pe de altă parte, «miliţiile populare» sunt înscrise în Acordurile de la Minsk, ceea ce este dincolo de zona noastră kegislativă, deci există probleme care trebuie rezolvate. Miliţiile din Doneţk şi Lugansk există, dar trebuie dizolvate. Acesta e compromisul pe care-l căutăm acum.. Există ideea ca noi să trimitem în zonă forţele noastre de poliţie, spre exemplu cu patrule de cinci oameni, doi de la poliţia naţională ucraineană, unul de la unitatea specială de poliţie a misiunii OSCE şi doi reprezentanţi ai comunităţilor teritoriale în care sunt organizate alegeril. Aşa s-au petrecut lucrurile în Croaţia».

Şi dacă nu se poate şi dacă totul va fi un alt fiasco?

Este o posibilitate reală. Caz în care ministrul de externe ucrainean a afirmat că este posibil ca preşedintele Zelensky, în caz că nu va mai constata niciun fel de şansă de succes în tratative, să ceară Organizaţiei Naţiunilor Unite trimiterea în zonă a unui contingent de «căşti albastre». Poate de interpunere, poate de impunere a păcii, sursele meu spun că este prea devreme să intrăm în asemenea amănunte, chiar dacă există opţiuni în ambele sensuri. Sigur că va fi o soluţie din disperare, date fiind rezultatele înregistrate de asemenea misiuni în trecut, în alte coluţuri ale lumii, mai mult misiuni de observatori decât cu mandat de implicare în lupte. În general, au avut un mandat mereu mult prea vag pentru a fi relevant în condiţii de luptă, iar forţele militare aveau prea puţină experienţă în interpunerea între combatanţii angrenaţi în război civil şi cu luni experienţe militare în asemenea tipuri de operaţiuni specifice. Am pomenit şi de această posibilitate deoarece ea a fost discutată la Paris între liderii politici şi, de mai multe ori, de experţi în reuniunile pregătitoare, Dar, dacă asta va fi soluţia, conflictul din Ucraina va deveni cu mult mai dramatic de cât acum. Nimeni nu vrea asta.

Problema este, miercuri, să vedem ce decid cei din Grupul trilateral de contact pe Ucraina care va trebui să confirme următorul calendar şi angajamentele actorilor din teren.

Să vedem dacă linia de contact între participanţii la «procesul Normandia» va funcţiona fără interferenţe şi, mai ales, va aduce pace şi la frontiera României. Şi să mai vedem care va fi şi preţul păcii şi cine urmează să încaseze dividendele de lungă durată.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite