Parchetul norvegian cere internarea lui Anders Behring Breivik într-un centru psihiatric

Parchetul din Oslo a cerut joi internarea lui Anders Behring Breivik într-un centru psihiatric, apreciind că era psihotic şi iresponsabil din punct de vedere penal când a omorât 77 de persoane, anul trecut, relatează AFP.

Dacă judecătorii vor ajunge la o concluzie diferită privind starea de sănătate mentală a inculpatului, acesta va fi condamnat la 21 de ani de închisoare, termen care poate fi prelungit dacă se va stabili că el încă reprezintă un pericol social, precizează procurorul Svein Holden.

"Cererea noastră este ca el să fie obligat să urmeze îngrijiri psihiatrice" într-o instituţie închisă, a declarat Holden, în încheierea rechizitoriului de aproape trei ore.

"Dacă tribunalul conchide (...) că Breivik este responsabil din punct de vedere penal, Parchetul apreciază că sunt îndeplinite condiţiile în vederea reţinerii sale", a adăugat el. În acest caz, "nu există nicio îndoială că Breivik trebuie să primească pedeapsa cea mai severă, de 21 de ani de detenţie în condiţii de siguranţă", a precizat el.

Breivik a sfidat din nou cu salutul extremei drepte

Înainte să fie încătuşat şi preluat de către poliţişti, Breivik a prezentat salutul extremei drepte, ducându-şi pumnul drept închis la piept iar apoi întinzând braţul, într-un gest de sfidare la adresa acuzării.

Procesul lui Breivik a fost reluat joi cu rechizitoriul Parchetului, în opinia căruia faptele sunt indiscutabile, în pofida faptului că nu s-a elucidat totul.

Cu puţin înainte de prânz, Breivik a sosit la tribunal încătuşat şi escortat de către poliţişti, purtând un costum de culoare închisă, cămaşă albă şi o cravată albastru deschis.

Procesul s-a desfăşurat în bună parte pe fondul unor divergenţe ale experţilor în psihiatrie cu privire la sănătatea mentală a acuzatului. Procurorii Svein Holden şi Inga Bejer Engh şi-au exprimat poziţia asupra responsabilităţii penale a lui Breivik.

Engh a declarat că "ceea ce agravează lucrurile este faptul că atacurile nu au fost impulsive, ci minuţios planificate, cu scopul de a ucide cât mai mulţi oameni posibil. Acuzatul a atacat un sistem pe care îl detestă".

"Nu avem toate răspunsurile în acest", a recunoscut ea, dar "faptele sunt indiscutabile".

Procurorul a relevat că organizaţia mitică pe care Breivik afirmă că o reprezintă, Cavalerii Templieri, dar cu privire la a cărei existenţă poliţia nu a găsit nicio dovadă, reprezintă una dintre ideile "delirante" care pot fi considerate simptomatice pentru o schizofrenie.

În actul de acuzare prezentat oficial în martie, cei doi procurori s-au pronunţat pentru internarea într-o instituţie psihiatrică, dar lăsau o cale deschisă în vederea unei încarcerări, în cazul apariţiei unor elemente noi referitoare la sănătatea mentală a extremistului de dreapta.

Poziţia lor se sprijinea pe singura expertiză psihiatrică oficială existentă la vremea respectivă, care a conchis că Breivik suferea de "schizofrenie paranoidă", o psihoză, sinonimă cu iresponsabilitatea penală.

Acest diagnostic a fost contrazis, între timp, de o contraexpertiză, iar alţi psihiatri au fost chemaţi să depună mărturie la Tribunalul din Oslo, inclusiv cei care l-au observat pe Breivik în detenţie.

Contrar concluziei celor doi autori ai primei evaluări, toţi aceşti din urmă specialişti sunt de acord că extremistul, în vârstă de 33 de ani, prezintă tulburări de personalitate, o condiţie insuficientă pentru a evita închisoarea, ci nu o psihoză.

Potrivit unui sondaj publicat luni, aproape trei din patru norvegieni sunt de părere că Anders Behring Breivik este suficient de sănătos psihic pentru a fi condamnat la închisoare, mai degrabă decât să fie internat într-o instituţie psihiatrică.

În cazul în care el este găsit iresponsabil din punct de vedere penal, Breivik riscă internarea într-o instituţie psihiatrică, posibil pe vială. În cazul în care este găsit responsabil penal, el riscă 21 de ani de închisoare, o pedeapsă care poate fi prelungită atât timp cât va fi considerat periculos.

Pentru a putea să îl condamne la închisoare, este necesar ca judecătorii să fie convinşi că el este responsabil din punct de vedere penal, dincolo de orice îndoială rezonabilă, în condiţiile în care nu se ştie în mod precis unde se situează acest prag.

Pe 22 iulie 2010, Breivik a deschis focul asupra unor tineri laburişti care participau la o tabără de vară pe Insula Utoya şi a ucis 69 de persoane, majoritatea adolescenţi. Anterior, el a detonat o bombă lângă sediul Guvernului, la Oslo, omorând alte opt persoane.

În faţa Curţii, acuzatul a calificat aceste atacuri ca "atroce, dar necesare" în vederea protejării Norvegiei de multiculturalism şi "invazia musulmană".

Deschis pe 16 aprilie, procesul se va încheia vineri, cu pledoaria avocaţilor apărării, care vor cere achitarea, având în vedere că Breivik pledează nevinovat sau, alternativ, ca acesta să fie recunoscut vinovat şi condamnat la închisoare.

Ţinând să fie recunoscut sănătos mental, pentru a nu îşi vedea invalidată ideologia de către un diagnostic patologic, Breivik a apreciat că o internare într-o instituţie psihiatrică ar fi "mai rea ca moartea".