Pandemia Covid-19. Ce schimbări va aduce la nivelul securităţii naţionale?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Poliţiştii din China dotaţi cu căşti care pot măsura temperatura corporală a trecătorilor FOTO Mediafax / Hepta / Zuma Press
Poliţiştii din China dotaţi cu căşti care pot măsura temperatura corporală a trecătorilor FOTO Mediafax / Hepta / Zuma Press

Criza sanitară globală declanşată după ce epidemia izbucnită într-o metropolă din China s-a răspândit în toată lumea poate reconfigura noţiunea de securitate naţională, în măsura în care ameninţările pandemice devin la fel de puternice ca cele teroriste sau cibernetice.

Pandemia de Covid-19 care a luat lumea pe nepregătite oferă perspectiva unui viitor în care rapoartele agenţiilor de spionaj să informeze despre o epidemie ţinută ascunsă undeva într-o ţară îndepărtată, accentul mutându-se de pe ameninţările teroriste pe asigurarea securităţii sanitare.  China a stârnit neîncrederea întregii lumi în privinţa cifrelor reale ale epidemiei şi numărului de decese, după ce iniţial a minimizat severitatea acesteia inclusiv în faţa propriei populaţii. SUA au vorbit de virusul chinez, moment în care China a ripostat acuzând şi ea, şi chiar lansând ca pe o ipoteză provenienţa virusului din piaţa din Wuhan. Coreea de Nord a anunţat în mod neverosimil că nu are niciun caz de contaminare.

Agenţiile de spionaj obşnuite să pună în mişcare maşinăriile de destructurare a ameninţărilor teroriste sau cibernetice vor trebui să specializeze în pandemii, să-şi schimbe tehnicile de interceptare a sistemelor de comunicaţii şi să dezvolte noi tehnologii de depistare a ameninţărilor biologice sau sanitare.

Însă viitorul va însemna mai mult decât colectarea datelor, ci tehnologii complexe de analiză şi inteligenţă artificială pentru a detecta, înţelege şi prezice evoluţii la nivelul populaţiei unei ţări.

Directorul departamentului pentru inovaţie digitală al CIA spunea în urmă cu patru ani într-un interviu BBC că agenţia lucra la un proiect de studiu al populaţiei unei ţări folosind IA şi tehnici precum „analiza sentimentelor” pentru a detecta potenţialul unor incidente majore precum o revoluţie, dar şi unele de mai mică amploare.

China care a investit în infrastructura tehnologică şi are deja o capacitate de obţinere a datelor necesare unor asemenea demersuri ar putea ieşi învingătoare din competiţia ei pentru supremaţie cu SUA. 

În acest sens, una din marile necunoscute ale actualei crizei este dacă pandemia va crea premisele unei lumi dispuse să colaboreze mai strâns şi să împărtăşească ceea ce ştie, inclusiv depre o pandemie sau, dimpotrivă, uneia închise, întoarse spre sine, care îşi va concentra eforturile pe operaţiunile de contrainformaţii, iar în rest lucrând pe cont propriu şi ţinând pentru sine progresele ştiinţifice şi medicale.

În loc de arme biologice, spionii ar căuta mai cu seamă să afle despre vaccinuri, în timp ce armata ar lucra mai strâns cu experţii medicali scriind cot la cot cu ei rapoarte pe care să le pună pe masa guvernelor.

Însă o problemă cheie este măsura în care guvernele sunt limitate în capacitatea lor de acţiune în vederea combaterii epidemiei, şi cine ar putea profita de acest lucru în contextul unei competiţii pentru resurse, dar şi pentru imagine sau supremaţie. 

Serviciile de informaţii israeliene au fost deja exploatate în lupta cu pandemia, fiind trimise în misiune pentru localizarea şi transportul acasă a 100.000 de truse de testare. Pe plan intern agenţia de securitate Shin Bet foloseşte datele de pe telefoanele mobile pentru identificarea celor expuşi şi avertizarea lor.

Nu toate ţările pot lupta cu aceste arme sau dimpotrivă dispun de ele şi nu le folosesc, în timp ce altele nu au nici capacitatea, nici posibilitatea de a-şi supraveghea cetăţenii sau impune măsuri foarte stricte de limitare a mişcării populaţiei.

SUA au fost avertizate repetat de serviciile de informaţii asupra amplorii epidemiei din China în lunile ianuarie şi februarie, fără impact însă asupra deciziilor Casei Albe.

Pandemia vine cu provocări domestice atât în ţările cu sisteme de supraveghere a populaţiei, dar şi în celelalte în ceea ce priveşte măsurile necesare de identificare şi control al răspândirii virusului.

China a folosit un software de urmărire pe telefoane mobile. Rusia a folosit CCTV şi sistemele de recunoaştere facială pentru a-i identifica pe cei care încalcă restricţiile de mişcare. Alte ţări au apelat la garduri electronice care să notifice autorităţile de depăşirea ariilor de carantină.

Marea Britanie şi SUA se consultă cu companiile de tehnologie pentru a găsi soluţii, în timp ce ţările asiatice, între care Coreea de Sud, apelează deja la aplicaţii de monitorizare a mişcării populaţiei.

Germania, una din ţările care ţin cel mai mult la viaţa privată, plănuieşte să folosească o aplicaţie mobilă, dezvoltată deja, pentru a obţine date despre proximitatea şi durata contactelor  între oameni fără a fi necesară localizarea lor şi cu implicarea doar acelora care vor dori să participe, astfel încât să întrerupă lanţurile de transmitere pe modelul Coreii de Sud.

Aplicaţia este inspirată din una folosită de Singapore, una dintre ţările care au limitat cu succes epidemia. Aplicaţia va monitoriza şi colecta date despre interacţiuni între oameni via bluetooth timp de două săptămâni, cu securizarea datelor de identificare.

Cei care vor fi de acord să o utlizeze vor fi alertaţi dacă au luat contact cu o persoană confirmată pozitiv. Ei nu vor fi informaţi asupra identităţii persoanei.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite