(P) Interviu cu E. S. Dl. Øystein Hovdkinn, Ambasadorul Norvegiei la Bucureşti


1.    Care este semnificaţia zilei de 17 mai pentru Norvegia?
Deşi Norvegia, ca naţiune, are o istorie care merge până în timpurile străvechi ale vikingilor,  sărbătoarea de 17 mai reprezintă un tribut adus Constituţiei, semnată chiar în această zi în 1814. În acel an Norvegia a părăsit uniunea care a durat mai multe secole cu Danemarca. Astfel, Constituţia Norvegiei devine una dintre cele mai vechi din lume şi ea încă se află la baza sistemului nostru politic, a libertăţii şi independenţei noastre. Peste doi ani vom sărbători aniversarea a două sute de ani de la acea dată. Această Constituţie reprezintă baza dezvoltării şi a modernizării ţării, în cadrul uniunii cu Suedia, în care Norvegia a intrat după semnarea Constituţiei. Această nouă uniune, sub domnia unui singur rege şi cu aceeaşi politică externă a luat sfârşit în 1905, dar aceasta reprezintă o altă poveste.

2.    Cum sărbătoresc norvegienii ziua naţională ?
Ziua Constituţiei nu este pentru noi un prilej de expunere a forţei militare, a puterii. Este mai mult un eveniment legat de copiii care cântă şi se veselesc. Sărbătorim astfel generaţiile viitoare care vor moşteni ţara şi Constituţia sa. Fiecare zi de 17 mai reprezintă o experienţă norvegiană unică. Toţi copiii - din cele mai mici sate, până la municipalităţi, de la sud la îndepărtatul nord, inclusiv Spitsbergen - merg pe străzi îmbrăcaţi în costumul naţional, fluturând steguleţe în ritmul orchestrelor care mărşăluiesc alături de ei. Această tradiţie, veche de peste 140 de ani, a fost iniţiată de către Bjørnstjerne Bjørnson, marele nostru scriitor şi laureat la Premiului Nobel. Tot el este cel care a scris versurile imnului nostru naţional. În linie cu principii esenţiale pentru norvegieni, precum o societate civilă puternică, coeziune culturală şi economică, incluziune socială şi egalitate, această zi ne reaminteşte de privilegiul de a trăi într-o ţară cu adevărat liberă.

3. Cum aţi comenta pe marginea relaţiilor bilaterale dintre Norvegia şi România?
Relaţiile bilaterale dintre Norvegia şi România au cunoscut un trend ascendent în ultimii douăzeci de ani. Vizitele politice la nivel înalt, parteneriatele economice, turismul, relaţiile culturale, schimburile de studenţi şi cooperarea instituţională, toate au cunoscut o intensificare în ultima decadă.
Pe durata mandatului meu aici, pot spune că am avut privilegiul de a călători foarte mult, prin zone fermecătoare ale României, de la Maramureş până la Dolj, de la coasta Mării Negre până la Timiş. A fost o adevărată plăcere să pot vizita atât de multe locuri şi în acelaşi timp să văd proiecte bilaterale importante implementate cu sprijinul financiar al granturilor SEE şi norvegiene. Aceste proiecte au luat fiinţă sub auspiciile motto-ului “Solidaritate. Oportunitate. Cooperare”, care defineşte esenţa granturilor, precum şi valorile fundamentale care stau la baza relaţiilor noastre bilaterale.
Companiile norvegiene privesc cu interes spre industria construcţiei de nave, spre cea a procesării de alimente şi spre sectorul IT. Energia alternativă şi dezvoltarea unei facilităţi pentru captarea şi stocarea carbonului sunt alte două domenii intens cercetate în vederea unei viitoare cooperări. Sunt convins că există un mare potenţial pentru colaborare economică între ţările noastre, în domenii în care România are avantaje comparative şi Norvegia deţine competenţele şi experienţa necesară. Ca o concluzie, aş spune că, în opinia mea, România reprezintă o piaţă atractivă pentru investitorii norvegieni, deşi nu lipsită de provocări.


4. Pe 23 martie 2012 România şi Norvegia au semnat cel mai semnificativ acord de cooperare de până acum. Ce ne puteţi spune despre acest acord?

Recent, pe 23 martie anul acesta, România şi Norvegia au semnat cel mai semnificativ acord de cooperare de până acum. În noua rundă de asistență financiară oferită prin Granturile SEE și norvegiene, o sumă de aproape 306 milioane EUR a fost alocată pentru implementarea de programe și proiecte în România, pentru următorii ani. Dintre cele 15 ţări europene susţinute de Norvegia, alături de partenerii săi AELS/ SEE – Islanda și Liechtenstein –, România a devenit cel de al doilea cel mai mare beneficiar al asistenței SEE și norvegiene.
Justiția și afacerile interne, consolidarea societății civile și îmbunătățirea situației grupurilor vulnerabile se numără printre domeniile de finanțare. În plus faţă de aceste priorităţi, mediul, cultura şi cercetarea sunt alte câteva sectoare care beneficiază de o finanţare consistentă. Toate aceste domenii reprezintă o platformă pentru întărirea contactelor existente între ţările noastre, în general, dar mai cu seamă între entităţile române şi norvegiene active în domeniul afacerilor, al societăţii civile sau la nivel instituţional. O coordonare solidă şi o comunicare lipsită de dificultăţi între instituţiile noastre este esenţială pentru o cooperare eficientă şi o bună absorţie a fondurilor.

5. Ştim că există o strânsă cooperare între Norvegia şi România în domeniile culturii şi al educaţiei...

Există un interes tot mai crescut din partea românilor pentru cultura, istoria şi societatea norvegiană. Anul acesta, evenimentele culturale susţinute de către ambasadă sunt în continuare centrate pe filmele norvegiene, ca expresie artistică aflată în focus. Suntem bucuroşi să ne aducem contribuţia la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, facilitînd proiectarea a cinci filme norvegiene destul de îndrăzneţe, toate reprezentative pentru Norwave, noul val din cinematografia norvegiană. Tot anul acesta am participat în premieră şi la Festivalul Filmului European care se desfăşoară în Bucureşti şi în alte patru oraşe, inclusiv Iaşi. Sunt încântat să menţionez Iaşiul, pentru că acolo a luat fiinţă un nou departament de limbă norvegiană, iar prima grupă de studenţi aşteaptă cu nerăbdare “Zilele filmului norvegian”, un eveniment care va avea loc la sfârşitul acestei luni.
Muzica norvegiană este de asemnea prezentă printre proiectele noastre culturale. Formaţia Nils Petter Molvær Trio va concerta pe 5 iunie, la Cluj, un oraş pe care sunt sigur că deja toată lumea îl asociază cu Lectoratul de norvegiană de la Universitatea Babes-Bolyai, care are cel mai mare număr de studenţi străini care studiază norvegiana, din afara Norvegiei. Aceia dintre dumneavoastră care nu vor merge la Cluj la începutul lui iunie, îl vor putea asculta pe Stian Wasterhus, în cadrul Festivalului Intarnaţional de Jazz din Bucureşti, pe 4 iunie.
Ambasada este acreditată şi în Republica Moldova. Acolo vom organiza un concert în cadrul căruia doi artişti norvegieni, tineri şi foarte talentaţi, violonistul Hans Petter Mæhle şi dirijorul Jan-Erik Hybertsen, vor fi acompaniaţi de Orchestra Filarmonică Chişinau.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: