Ordinea mondială nucleară, sub incertitudine în 2012

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Simbol al pericolului generat de deţinerea de arme nucleare Foto Shutterstock
Simbol al pericolului generat de deţinerea de arme nucleare Foto Shutterstock

Impasul nuclear dintre SUA şi URSS din urmă cu 50 de ani a împiedicat transformarea crizei rachetelor din Cuba într-un război. Însă în prezent există multe puteri nucleare cu interese diferite, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea noii ordini mondiale.

În 15 octombrie 1962 lumea a încremenit când temerile americanilor s-au confirmat: Uniunea Sovietică instalase rachete nucleare cu rază medie în Cuba, la doar 200 de kilometri de coasta Floridei. Prin urmare, sovieticii nu numai că ameninţau baza militară americană Guantanamo din Cuba, ci şi populau coastă de est a Statelor Unite ale Americii.

Când preşedintele american John F. Kennedy a cerut retragerea rachetelor, în cadrul unui apel televizat pe 22 octombrie, forţele aeriene strategice se aflau deja în „starea a doua de apărare“ - doar la un pas de începutul operaţiunilor de luptă. Lumea nu mai fusese atât de aproape de un război nuclear, notează „Deutsche Welle“.

Experţii spun că faptul că liderul sovietic, Nikita Hruşciov, a depus armele pe 28 octombrie, iar criza cubaneză nu s-a sfârşit printr-un dezastru nuclear, este rezultatul impasului nuclear dintre SUA şi URSS, cele două mari puteri decisive la nivel mondial, la acea vreme.

Niciuna dintre cele două superputeri nu putea avea certitudinea că adversarul nu avea capacitatea de a iniţia un răspuns la un atac nuclear. Prin urmare, deceniile de dotare nucleară au avut un efect stabilizator.

Puterile nucleare şi retorica agresivă

Acest „echilibru al terorii“ nu a mai existat de la sfârşitul Războiului Rece, a spus Reinhard Meier-Walser, profesor onorific de politică internaţională de la Universitatea din Regensburg.

„Astăzi ne confruntăm cu problema proliferării orizontale. Acest lucru înseamnă că marile puteri nucleare renunţă la arme, în timp ce în joc intră noile puteri nucleare şi nu ştim dacă acestea pot fi oprite cu adevărat“, a spus Meier-Walser pentru „Deutsche Welle“.

rachete shutter

Pe lângă puterile nucleare „oficiale“ (SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi China), bomba este deţinută nu numai de Israel şi India, ci şi de instabilul Pakistan şi de Coreea de Nord. În plus, s-ar părea că nu există nicio modalitate prin care Iranul poate fi împiedicat să-şi continue controversatul program nuclear sau retorica agresivă faţă de Israel. Spre deosebire de celelalte patru puteri nucleare „neoficiale“, Iranul a semnat în 1968 tratatul pentru neproliferarea armelor nucleare.

Viceministrul de externe al Coreei De Nord, Pak Kil Yon, a ameninţat într-un discurs în faţa Adunării Generale a ONU din septebrie că o simplă „scânteie“ ar putea declanşa un război nuclear în peninsula coreeană.

Cursa armelor în Orientul Mijlociu

„Armele nucleare au întotdeauna un risc incalculabil. Nu poţi să ştii niciodată cu certitudine cât de raţional se va comporta o ţară înarmată nuclear“, a avertizat Annette Schaper, expert în securitate şi politici de guvernare la Institutul de Cercetare pentru Pace din Frankfurt.

Cu toate acestea, Schaper consideră că este puţin probabil ca Iranul (dacă va ajunge să posede arma nucleară) sau Coreea de Nord să declanşeze primele un atac nuclear, întrucât ar trebui să se aştepte la un răspuns pe măsură.

Ambele ţări sunt cazuri de naţiuni nedemocratice, izolate pe plan internaţional. În plus, economia Coreei de Nord este într-o stare cumplită.

Într-o astfel de situaţie, ţările izolate încep de multe ori să pară agresive în politica externă, pentru a exploata ameninţarea exterioară“, a spus Schaper. Prin urmare, aceştia speră să-şi poată atinge mai bine interesele vis-a-vis de celelalte state.

În cazul Iranului, programul nuclear se bazează numai pe lupta pentru putere, prestigiu şi mai ales pe dominaţia la nivel regional. Schaper şi alţi experţi au spus că pericolul este ca ţări precum Arabia Saudită, ce se simt ameninţate de înarmarea nucleară a Iranului ar putea declanşa o cursă a înarmărilor în regiunea deja instabilă.

Ahmadinejad

Iranul este deja înconjurat de cinci puteri nucleare. Meier-Walser a spus că tocmai „descurajarea acestora ar putea fi motivul ambiţiilor nucleare ale Iranului“. El a mai spus că multe ţări se tem că Iranul ar putea într-o zi să ofere echipamente nucleare sau cunoştinţe organizaţiilor militante islamice cum ar fi Hezbollah sau Hamas, care sprijină Iranul.

Pakistan şi India nu sunt pe picior de egalitate

Armele nucleare în mâinile teroriştilor sunt, de asemenea, un scenariu de coşmar în cazul Pakistanului. Reţeaua din jurul inginerului pakistanez Abdul Qadeer Khan, considerat arhitectul programului de arme nucleare din Pakistan, le-a oferit şi altora tehnologia nucleară de ani de zile.

„Comportamentul Pakistanului a fost cu adevărat catastrofic. Toate facilităţile secrete de îmbogăţire a uraniului din Iran şi anterior din Irak şi Libia provin din reţeaua pakistaneză“, a spus Schaper.

Şi ţara se înarmează, mai ales din cauză că nu a fost în relaţii tocmai bune cu statul vecin India. Cursa înarmărilor dintre cele două ţări aminteşte oarecum de conflictul Est-Vest din timpul Războiului Rece.

Dar Schaper a evidenţiat şi diferenţele. India şi Pakistanul sunt vecini direcţi şi au un conflict teritorial asupra Caşmirului. În plus, relaţia dintre creşterea economică şi respectul internaţional de care beneficiază India şi instabilitatea Pakistanului sunt foarte asimetrice.

Există pericolul ca ţările aflate în criză, cum ar fi Pakistanul sau Iranul, să aibă de ales între prăbuşire şi folosirea armelor nucleare, dacă cele convenţionale se vor dovedi a fi insuficiente pentru a-şi doborî adversarul.

Pentru Meier-Walser soluţia poate fi găsită numai prin dezarmarea tuturor ţărilor, iar Schaper vede situaţia într-un mod asemănător.

„În timpul crizei rachetelor din Cuba, nimeni nu şi-a pierdut controlul. Asta a salvat lumea. Dar, în acelaşi timp, poate că cineva ar putea sta cu mână pe buton, fără ca noi să ştim, iar acel cineva ar putea reacţiona diferit“, a spus Schaper.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite