Orban „redă ungurilor mândria naţională“

Majoritatea de dreapta a premierului maghiar ia toate măsurile populiste pe care le-a promis în campania electorală. Premierul Orban a dat cu tifla FMI, explicând că ţara sa nu mai doreşte niciun împrumut şi că preferă să se bazeze pe propria economie. Guvernul a făcut şi primul pas pentru a pune presei botniţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

La sfârşitul săptămânii trecute, s-a terminat prima sesiune a parlamentului nou ales de la Budapesta. Cu o majoritate de două treimi, Fidesz şi Guvernul Orban au reuşit să treacă prin Legislativ toate proiectele de legi propuse.

Opoziţia, formată din trei partide cu orientări diferite, nu şi-a putut exercita în nici un fel voinţa, limitându-se în a critica iniţiativele partidului de guvernământ.

Ultimul proiect de lege votat a fost aşa-numita lege mass-media, care, spun criticii, urmăreşte să limiteze libertatea cuvântului şi să plaseze instituţiile publice de presă sub controlul puterii.

Citiţi şi:

Băsescu şi Tőkés, hârjoneală pe autonomie

Fief al Fidesz la Băile Tuşnad

Băsescu, Orban şi Tőkés, la Băile Tuşnad - Tőkés: Naţionaliştii români spun că vrem să luăm Ardealul, în timp ce nici nu ne trece prin cap aşa ceva


Conştient că există prevederi anticonstituţionale, guvernul a supus votului doar o parte din lege, de teama ca preşedintele Laszlo Solyom, aflat încă în funcţie până la 4 august, să nu-şi exercite dreptul de veto. Capitolele cele mai sensibile vor fi dezbătute la toamnă, când şef al statului va fi învestit Pal Schmitt, „omul lui Orban".

O botniţă pusă presei

În cadrul unei conferinţe de presă după aprobarea legii care sub această formă nu a avut nevoie decât de o majoritate simplă, un deputat socialist a arătat ziariştilor o botniţă, simbol al ideii că noua lege va pune botniţă libertăţii de expresie.

Printre măsurile votate acum figurează crearea Oficiului Naţional de Media şi Comunicaţii, care va supraveghea, coordona şi îndruma sectorul public de media - presa scrisă şi audiovizualul (până acum existau două organisme), iar preşedintele, ales anterior de Parlament, va fi numit acum de premier, pentru o perioadă de nouă ani.

Prevederile referitoare la extinderea dreptului de replică, înregistrarea tuturor publicaţiilor, inclusiv site-urile de pe internet sau obligativitatea publicării unor informaţii oficiale „pozitive", eventualitatea desfiinţării agenţiei MTI - au fost lăsate pentru toamnă.

Orban dă cu tifla FMI

De la venirea sa la putere, Viktor Orban a intenţionat să scape de cerinţa FMI (Fondul Monetar Internaţional) de respectare a ţintei de 3,8 la sută din PIB a deficitului bugetar, condiţie pusă pentru creditul de 20 de miliarde de euro obţinut de Ungaria. Orban ar fi dorit o relaxare, în jur de 6 la sută, pentru a-şi respecta promisiunile electorale de reducere a taxelor.

La refuzul Fondului, şi pentru a nu fi obligat să ia alte măsuri de austeritate, cerute la recentele negocieri cu acesta, în condiţiile apropierii alegerilor locale, guvernul Fidesz a decis să menţină propunerea de introducere a unui impozit asupra băncilor, de trei ori mai mare decât în alte state ale UE.

Măsura a figurat printre cele 29 de puncte ale programului economic al guvernului, Orban justificând-o prin marile profituri realizate în Ungaria de bănci, în ciuda recesiunii economice. În pofida protestelor FMI care se teme ca „puterea exemplului" să nu se extindă şi în alte ţări, ca de pildă în Polonia sau România, legea a fost votată la trei zile după ce delegaţia Fondului a întrerupt negocierile cu Ungaria.

Neînţelegerile dintre cele două părţi l-au determinat pe Orban să declare că la expirarea acordului cu FMI, în octombrie, nu va mai apela la ajutorul acestuia. Poziţia lui a determinat o scădere a valorii forintului, în schimb a câştigat elogiile celor de la Jobbik, de „redobândire a mândriei naţionale".

Deşi se declară european convins, Orban a făcut apel la sentimente naţionaliste din trecutul istoric, chiar dacă era conştient de ecoul negativ al unora dintre măsurile luate în acest spirit.

Unitatea ungurilor

Poziţiile naţionaliste şi populiste ale premierului Viktor Orban sunt, deocamdată, pe placul ungurilor  Foto: Afp

De aceea, primele legi votate de parlament s-au referit la adoptarea dublei cetăţenii pentru maghiarii de dincolo de graniţe, (periclitând grav relaţiile cu Slovacia şi subminând şansa  unuia dintre partidele minorităţii maghiare să intre în parlament), la declararea zilei de 4 iunie, data semnării Tratatului de pace de la Trianon drept zi a unităţii naţionale, precum şi la relansarea Consfătuirii Permanente a Maghiarilor (MAERT- reuniunea reprezentanţilor legitimi ai maghiarilor de dincolo de graniţe) şi a Adunării Parlamentare a Bazinului Carpatic, formată din deputaţii maghiari din Ungaria şi din ţările vecine.

De când a fost numit premier, Orban nu a abordat problema autonomiei maghiarilor, Decizia Tribunalului de la Haga privind declaraţia de independenţă a provinciei Kosovo nu a fost comentată de el, ci de alţi membri ai cabinetului său, chiar la Tuşnad. Este de presupus că,după conflictul cu Slovacia, Orban nu are nici un interes să facă declaraţii necontrolate şi să se certe şi cu alţi vecini ai săi, de pildă cu România unde preşedintele Băsescu i-a adus la cunoştinţă, fără nici un echivoc, cum înţelege el autonomia.

"Este de neacceptat să considerăm băncile drept vaci sfinte, într-o perioadă în care o criză globală, pornită de către bănci, a cuprins întreaga lume. Impozitul asupra băncilor este necesar, echitabil şi eficient."
Viktor Orban
premierul Ungariei

Ţine cu dinţii de pământul unguresc

Ungaria nu renunţă la legea controversată, care interzice cetăţenilor străini să cumpere pământ pe teritoriul ei. Declaraţia a fost făcută de premierul de la Budapesta în cadrul unui interviu pentru publicaţia „Welt am Sonntag". Întrebat cum se potriveşte legea ungară a proprietăţii cu spiritul Europei fără frontiere, şeful Guvernului ungar a explicat că Budapesta a primit o derogare din partea Uniunii Europene în privinţa aceasta.

„Argumentul nostru este că există ţări, spre exemplu Ungaria, unde preţul pământului este mult mai mic ca în multe alte ţări din UE. Dacă ar fi regularizate aceste preţuri pentru terenuri în spaţiul comunitar, am lua în calcul schimbarea legii", a spus Orban.

La insistenţele jurnalistului german care a întrebat dacă asta înseamnă că Ungaria va renunţa cândva la legea controversată, premierul de la Budapesta a răspuns răspicat: „Când agricultura ungară va deveni mai rentabilă, va creşte şi preţul pământului. Până atunci, este aberant să vorbim despre abolirea acestui act normativ".

„Teatru politic inofensiv"

 Una dintre cele mai importante surse care ar aduce venituri la buget va fi chiar taxa impusă băncilor şi care ar genera, speră guvernul, circa 650 de milioane de forinţi (2,3 milioane de euro) doar anul viitor. În ciuda avertismentelor FMI şi ale unor oficiali europeni că taxa va reduce investiţiile străine şi va dăuna economiei, cancelarul Germaniei (care va gira orice linie de credit europeană de care ar avea nevoie Ungaria) s-a abţinut de la critici.

„Pe termen lung, Ungaria se va întoarce la o creştere stabilă. Cu un deficit de 3,8%, (economia) nu arată atât de rău", a declarat cancelarul Angela Merkel.

Soluţia de refacere economică este una internă. În opinia premierului Orban, ţara trebuie să „îşi refacă autoguvernarea economică", fără de care nu poate exista creştere economică. Ungaria nu intenţionează însă nici să mai taie din cheltuielile publice şi nici să mărească taxele - ba vrea chiar să le micşoreze.

Guvernul Orban încearcă să reducă independenţa Băncii Centrale - prin plafonarea salariului guvernatorului, scrie „Financial Times". O altă decizie, extrem de apreciată de unguri, dar criticată de UE a fost eliminarea taxelor pentru băuturile făcute pe teritoriul naţional.

„Presupunerea că Ungaria se poate autofinanţa, fără ajutorul FMI, este un mit. Temerile pieţelor financiare se pot declanşa oricând", este de părere economistul Peter Attard Montalto, citat de Bloomberg.
Alţi analişti sunt însă de părere că toate acestea reprezintă doar un „teatru politic inofensiv", jucat de Viktor Orban pentru a câştiga alegerile municipale din octombrie.

Partidul său, Fidesz, speră ca prin aceste politici populiste să smulgă cât mai mulţi votanţi extremei drepte -„Jobbik". „Jobbik" reuşise la ultimele alegeri să câştige teren, în special în zonele rurale din estul Ungariei.

Neînţelegeri

 Ungaria a încercat să negocieze cu FMI şi UE o ţintă de deficit între 3 şi 3,8%, în condiţiile în care FMI a insistat pentru o ţintă de sub 3%. Ungaria a explicat că are nevoie de aceşti bani pentru a face reforme structurale în domeniul transporturilor şi al sistemului de sănătate.

Instituţiile financiare au apreciat însă că ceea ce le-a explicat guvernul Orban nu este suficient de clar şi că, dacă Ungaria doreşte prelungirea acordului, va trebui să mai taie din cheltuielile publice.

380 de milioane de forinţi ar urma să genereze taxa suplimentară impusă băncilor, doar în 2011.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările