Operaţiunea de distribuire a serului anti-COVID-19, misiunea secolului pentru transportatorii aerieni. Cum vor ajunge vaccinurile în întreaga lume

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhivă
FOTO Arhivă

Distribuirea unor vaccinuri anti-COVID-19 în lume aduce cu sine o serie de provocări de la categoriile de populaţie ce trebuie vaccinate prioritar la campanii guvernamentale privind siguranţa acestora. Totuşi logistica transportării şi depozitării se dovedeşte una din cele mai dificile - pentru toată lumea nu doar pentru ţările mai puţin dezvoltate, în măsura în care vaccinurile vor necesita transport aerian.

Încă din septembrie în aşteptarea primelor rezultate ale studiilor clinice transportatori aerieni specializaţi se pregăteau pentru mai multe scenarii privind condiţiile de temperatură pentru transportul în siguranţă al vaccinurilor.

Şi chiar de atunci Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (IATA) vorbea de „misiunea secolului” avertizând asupra nevoii de planificare timpurii inclusiv în aeroporturi. Multe ţări au format chiar din primăvară sau vară echipe operaţionale în vederea pregătirii pentru momentul în care un vaccin ar fi disponibil şi poate fi distribuit pe cale aeriană.

„Chiar şi presupunând că jumătate din vaccinurile necesare vor putea fi transportate rutier, industria de transporturi aeriene tot va avea în faţă cea mai mare provocare de până acum. Dacă graniţele rămân închise, călătoriile limitate, flote reţinute la sol şi angajaţi în şomaj tehnic, capacităţile de a distribui vaccinuri salvatoare vor fi în mare măsură compromise”, declara în octombrie IATA, potrivit simpleflying. com. 

Rezultatele studiilor de fază a treia a vaccinurilor experimentale anti-COVID-19 ale  BioNTech-Pfizer, respectiv Moderna au arătat că au eficienţă de 95%, dar ele nu au fost încă aprobate de autorităţile de reglementare din nicio ţară.

„EMA (Agenţia Europeană a Medicamentelor - n.r.) este în contact zilnic cu FDA (organismul similar din Statele Unite) pentru sincronizarea evaluării vaccinurilor şi dacă totul decurge fără probleme, EMA spune că autorizaţia de punere pe piaţă pentru vaccinurile BioNtech şi Moderna ar putea fi eliberată în a doua jumătate a lunii decembrie a anului 2020”, a spus Von der Leyen.

Miercuri CEO-ul campaniei biotehnologice germane BioNTech a recunoscut miercuri că este o problemă privind temperaturile de transport.

„Lucrăm la o formulă care să permită să transportăm vaccinul poate chiar şi la temperatura camerei. Credem că în a doua jumătate a anului 2021 vom putea veni cu o formulă comparabilă cu cea a altor tipuri de vaccinuri”.

Secretarul american al sănătăţii a declarat că vaccinul dezvoltat de Moderna este un candidat „mai flexibil” pentru condiţii de păstrare disponibile în farmacii, în timp ce candidatul Pfizer este mai potrivit pentru „programe de vaccinare la nivel instituţional, precum într-un spital sau aziluri de bătrâni”.

Pfizer plănuieşte să distribuie până al 1.3 miliarde de doze de vaccin anul viitor -acestea vor necesita volume mari de gheaţă carbonică (dioxid carbon în formă solidă la -78 de grade celsius) şi lăzi izotermice. Lăzile au o capacitate de aproximativ 975 de flacoane de vaccin (4,875 doze).

Dar distribuirea vaccinului în oraşe şi zone rurale vine cu mari provocări pentru toate ţările.

Jarbas Barbosa, director asistent la Organizaţia Sanitară Pan American a declarat pentru CNN că „zonele urbane şi rurale din orice ţară nu sunt pregătite să gestioneze acest vaccin în acest moment”.

„Deci cine în lume este pregătit pentru asta? Nimeni”.

O problemă sunt stocurile de gheaţă carbonică. Asociaţia Compressed a explicat că chiar dacă capacitatea de producţie a dioxidului de carbon în SUA şi Canada este una suficient de mare pentru a acoperi cererea.  

Dar alte voci din industrie se aşteaptă la probleme de stoc, după ce mai mulţi producători de gheaţă carbonică au spus că deja au oferte pentru toată producţia.

Sam Rushing, preşedintele Advanced Cryogenics, a spus că deja sunt stocuri insuficiente la nivel regional în SUA. El a explicat că problema este faptul că au circulat mai puţine vehicule în timpul pandemiei - iar asta a însemnat producţie mai scăzută de etanol din care rezultă şi dioxidul de carbon. De asemenea producţia europeană de etanol a a avut scăderi mari în acest an. 

Rushing a atenţionat că gheaţa carbonică nu este uşor de manipulat şi poate fi periculoasă dacă e depozitată impropriu, mai ales în spaţii închise. Administraţia Federală Aviatică o clasifică drept încărcătură periculoasă.

Peter Gerber, CEO-ul secţiunii de transport a Lufthansa spune că necesitatea depozitării în gheaţă carbonică „reduce clar şi capacitatea de transport pentru că volumul de gheaţă necesar limitează spaţiul pentru vaccin.În plus procedurile trebuie să fie unele foarte specializare pentru a asigura constanţa unui nivel de temperatură”.

Apoi cu cât lanţul de distribuire e mai mare cu atât creşte riscul compromiterii condiţiilor de păstrare. Pfizer, care are linii de producţie în Europa şi SUA spune că se aşteaptă la o medie de 20 de transporturi aeriene pe zi. Compania de transport DHL a estimat că 15 milioane de lăzi frigorifice vor trebui distribuite pe parcursul a 15.000 de zboruri în următorii doi ani. Compania a precizat că a format o reţea de transport la temperaturi scăzute de înaltă calitate şi că va suplimenta zboruri între China, Europa şi SUA.

Citeşte şi:

BioNTech: Mâine va fi depusă cererea de autorizare a vaccinului anti-COVID. Este posibilă lansarea lui în decembrie

Când ar putea da UE undă verde comercializării vaccinurilor Pfizer şi Moderna

Vaccin anti-COVID-19, transportat la temperatura camerei - varianta la care lucrează BioNTech

În lume



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite