Oamenii de ştiinţă au repornit acceleratorul de particule

Acceleratorul, repornit aseară, încearcă crerea unor condiţii similare momentelor de după Big Bang.

Cercetătorii au repornit, peste noapte, cel mai puternic accelerator de particule din lume, a informat Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), oadată cu lansarea unei noi tentative de descoperire a secretelor Universului, relatează Herald Sun.

Marele accelerator de particule (LHC) funcţionează din nou, a anunţat CERN pe site-ul ofcial. Operat de Centrul European pentru Cercetare Nucleară (CERN), LHC este cel mai mare accelerator de particule din lume şi scopul său este crearea unor condiţii similare momentelor de după fenomenul de Big Bang.

Citiţi şi:

România participă oficial la descifrarea Big-Bang-ului

În cadrul experimentului, cercetătorii vor încerca să identifice bosonii Higgs, particule sub-atomice, instabile, numite şi "ale lui Dumnezeu", cruciale pentru înţelegerea fizicii actuale, pe care mulţi le-au studiat fără să le fi văzut vreodată. Specialiştii vor să cerceteze şi supersimetria, un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea că materia vizibilă nu reprezintă decât 4% din Univers. Materia neagră (23%) şi energia neagră (73%) împart restul, precum şi misterele materiei şi anti-materiei.

Aflat într-un tunel de 27 km, la 100 m adâncime sub graniţa franco-belgiană, LHC foloseşte circa 1.200 de magneţi superconductori pentru a dirija razele de protoni şi pentru a le face să circule în interiorul tunelului cu viteza luminii. În plus, în anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intră în coliziune cu energii enorme, potrivit Herald Sun.

În locurile în care au loc ciocnirile se află aparatură specială care măsoară interacţiunea razelor de protoni pentru a descoperi informaţii care ar putea impinge mai departe frontierele cunoaşterii.

Cei patru detectori principali din cadrul LHC sunt Atlas, Compact Muon Solenoid (CMS), Alice şi LHCb. Atlas şi CMS sunt detectori multifuncţionali, în timp ce Alice şi LHCb sunt proiectaţi pentru cercetări ştiinţifice specifice.

Inginerii au repornit LHC pe 20 noiembrie 2009, la 14 luni după producerea a două pene succesive, la câteva zile de la inaugurarea oficială a acestuia, pe 10 septembrie 2008. Prima pană a avut loc la 48 de ore după lansarea acceleratorului, în timp ce cea de-a doua, foarte gravă, a provocat distrugerea a 53 de magneţi, care au necesitat reparare sau înlocuire.

Celebrul dispozitiv ştiinţific a fost oprit pe 19 septembrie 2008.

În perioada în care LHC a fost reparat, noi sisteme de securitate au fost instalate de-a lungul acestui cilindru de 27 de kilometri.

Construirea LHC a necesitat peste 12 ani , mobilizând peste 7.000 de fizicieni şi investiţii de circa 3,76 miliarde de euro.