O scurtă istorie a Înălţimilor Golan, teritoriu disputat de Israel şi Siria şi readus în discuţie de Donald Trump

O scurtă istorie a Înălţimilor Golan, teritoriu disputat de
Israel şi Siria şi readus în discuţie de Donald Trump

FOTO AFP

Preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat susţinerea pentru Israel în ceea ce priveşte controlul asupra Înălţimilor Golan, într-o postare pe Twitter, ieri, inversând zeci de ani de politică americană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mişcarea sa a aruncat Înălţimile Golan - un platou fertil de lângă Marea Galileii, care a fost una dintre frontierele mai liniştite ale Israelului vreme de 50 de ani - înapoi pe primele pagini ale presei internaţionale, scrie New York Times.
 
Zona acoperă peste 1.000 de kilometri pătraţi şi oferă o imagine amplă asupra Siriei şi Israelului, oferindu-i importanţă militară strategică. Teritoriul a fost luat de Israel de la Siria în timpul Războiului de Şase Zile din 1967 şi, de atunci, este disputat de ambele ţări.
 

Cum a ajuns sub controlul israelienilor

 
Războiul de Şase Zile din iunie 1967 s-a sfârşit cu victorii decisive pentru Israel, care a confiscat Platoul Golan de la Siria. Forţele siriene au început o tentativă eşuată de a revendica teritoriul în 1973. Războiul s-a încheiat cu un armistiţiu care a lăsat mare parte dintre Înălţimile Golan în mâinile israelienilor. În 1981, Israelul a adoptat o lege care a anexat efectiv teritoriul.
 
Însă această mişcare din urmă nu a fost niciodată recunoscută internaţional, şi o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU din acel an spunea că „decizia israelienilor de a-şi impune legile, jurisdicţia şi administraţia în Înălţimile Golan ale Siriei este nulă şi neavenită şi fără efect legal internaţional.”
 
Existau negocieri în curs în ceea ce priveşte Platoul Golan, dar în 2011, conflictul din Siria a introdus noi tensiuni în zonă şi a întrerupt aceste eforturi.
 

Cine locuieşte aici

 
Înălţimile Golan nu sunt dens populate. Potrivit unor estimări, pe teritoriu sunt aproximativ 50.000 de oameni, jumătate dintre ei fiind evrei israelieni. Restul sunt în mare parte oameni de moştenire siriană, care sunt druzi, o religie descrisă ca fiind o ramură a islamului şiit.
 
Locuitorii druzi de pe Platoul Golan nu au vrut să obţină cetăţenie israeliană şi au menţinut o legătură puternică cu Siria vreme de decenii. În ciuda proximităţii-megafoanele şi binoclurile au conectat oamenii din Înălţimile Golan cu prietenii de dincolo de graniţă-legătura a fost testată de către conflictul devastator din Siria.
 
Însă, dincolo de toate, viaţa pe Platoul Golan a fost relativ liniştită în comparaţie cu alte locuri de la graniţele Israelului.
 
FOTO Shutterstock 

 

Ce s-a schimbat joi

 
Timp de decenii, Naţiunile Unite şi SUA au refuzat să recunoască confiscarea Înălţimilor Golan şi Cisiordaniei de către Israel în 1967, susţinând că contururile Israelului ar trebui negociate diplomatic.
 
Însă preşedintele american Dondal Trump a scris pe Twitter, joi, că „este vremea ca Statele Unite să recunoască în totalitate suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan,” adăugând că acest lucru este esenţial pentru Israel şi pentru stabilitatea din Orientul Mijlociu.
 
Mesajul său a venit în contextul în care au existat presiuni din partea prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, acest lucru putând să-l ajute în câştigarea unui nou mandat în alegerile programate pentru 9 aprilie.
 
Însă într-un interviu de joi după-amiază, la postul TV Fox, Trump a spus că a luat în calcul recunoaşterea Înălţimilor Golan ca parte a Israelului „de multă vreme” şi că decizia sa nu a avut scopul de a creşte şansele lui Netanyahu în bătălia electorală.
 
FOTO AFP

 

Care este contextul mai larg

 
Mesajul de pe Twitter al lui Donald Trump nu a venit chiar din senin. El a recunoscut deja Ierusalimul ca fiind capitala Israelului, a mutat ambasada SUA acolo de la Tel Aviv şi a tăiat ajutoarele pentru refugiaţii palestinieni. În noiembrie, SUA au votat pentru prima dată împotriva unei rezoluţii simbolice pe care ONU o adoptă în fiecare an, prin care prezenţa Israelului în Înălţimile Golan este condamnată.
 
Din 2011, oficialii israelieni şi-au exprimat mulţumirea pentru că Platoul Golan a avut rolul unui fel de tampon pentru conflictul din Siria.
 
„Vă puteţi imagina cu toţii ce s-ar fi întâmplat dacă Israelul nu era în Golan,” a spus Netanyahu, miercuri, în timpul unei întâlniri cu şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo. „Am avea Iranul pe malurile Mării Galileea.”
 
Ambasadorul Siriei la ONU în Geneva, Hussam Edin Aala, a avertizat, miercuri, împotriva „tentativelor maliţioase ale Israelului de a exploata situaţia şi ultimele evenimente din Siria şi din regiune pentru a consolida ocupaţia” Înălţimilor Golan, potrivit agenţiei siriene de ştiri SANA. Însă criticii lui Assad au spus că, deşi acesta şi guvernul său au vorbit destul de des despre „eliberarea” Înălţimilor Golan, au luat foarte puţine măsuri pentru acest lucru în ultimele decenii.
 
De unul singur, mesajul de pe Twitter al preşedintelui Trump este puţin probabil să schimbe lucrurile referitoare la Platoul Golan. Nu există negocieri privind statutul regiunii şi nici nu este probabil ca Israelul să se retragă de acolo.
 
Însă anunţul a fost ultimul dintr-o serie de paşi făcuţi de administraţia Trump, care au remodelat rolul SUA în conflictele dintre Israel şi vecinii săi arabi, în beneficiul guvernului de dreapta al Israelului.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: