O „palmă“ de la Băsescu pentru Schengen

Preşedintele Traian Băsescu l-a pus la colţ pe Teodor Baconschi, ministrul de Externe. La fel au procedat şi vecinii bulgari  . Guvernanţii de la Sofia asigură că Bulgaria va îndeplini până în martie toate condiţiile de aderare la spaţiul Schengen şi recomandă României să facă şi ea eforturi.

Ministrul bulgar de Externe, Nikolai Mladenov, susţine că, spre deosebire de guvernanţii de la Bucureşti, cei de la Sofia recunosc că reproşurile Uniunii Europene privind  corupţia şi deficienţele în sistemul judiciar sunt justificate.

„Cabinetul bulgar spune problemelor pe nume. Dacă nu am fi avut probleme cu sistemul judiciar, nu ar exista un raport de monitorizare. Sunt convins că, fără a face nicio legătură oficială între aderarea la Schengen şi raportul Comisiei Europene, acestea vor fi sincronizate astfel încât Bulgaria să poată adera la spaţiul Schengen până la sfârşitul lui 2011", a explicat şeful diplomaţiei bulgare. Mladenov s-a arătat încrezător, aşa cum o face de fiecare dată şi premierul Boiko Borisov, că Bulgaria va fi din aprilie membră a spaţiului Schengen.

Replica diplomatică a bulgarilor

„Până în martie 2011, Bulgaria va fi gata în ceea ce priveşte pregătirea tehnică, pentru a putea fi luată o decizie privind aderarea la Schengen. Sper că România va face eforturi similare sau chiar mai mari pentru a fi gata până la acea dată", a declarat ministrul de Externe de la Sofia. Declaraţiile lui Mladenov vin după ce presa bulgară a relatat că ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, dezaprobă strategia Bulgariei pentru a intra în Schengen, că nu e util să te bazezi pe lobby şi autocritică. Ministrul român a încurajat o ofensivă împotriva Germaniei şi Franţei  care se opun extinderii Schengen spre est în primăvară.

Baconschi a sugerat că România ar putea condiţiona aderarea Croaţiei la UE aşa cum Berlinul şi Parisul condiţionează aderarea României la Schengen de monitorizarea pe Justiţie. În al doilea rând, ministrul de Externe a avansat propunerea ca România să protesteze denunţând unilateral Mecanismul de Cooperarea şi Verificare (MCV). Pe aceeaşi lungime de undă cu Baconschi sunt mai mulţi parlamentari români care vor să boicoteze adoptarea unui protocol, anexă la Tratatul de la Lisabona, tot ca replică la „blocada" franco-germană. Intenţia ar fi să blocheze derogarea Germaniei, care a cerut să aibă 99 de europarlamentari, în loc de 96, cum o cere Tratatul de la Lisabona.

 „Urecheat", de şeful statului

 Politica ofensivă propusă de MAE nu-i este pe plac nici preşedintelui Traian Băsescu. El a dat deja ieri un prim semnal pentru amânarea aderării la Schengen a României.„Din păcate, cu sau fără voia noastră, MCV-ul a fost anexat ca o condiţie de acces în spaţiul Schengen. Îmi asum responsabilitatea politică a întârzierii accesului României în spaţiul Schengen, sunt şeful statului, cineva trebuie să-şi asume această responsabilitate, în acelaşi timp este evident că marile noastre probleme sunt cantonate în zona justiţiei şi, sub preşedinte, fiecare trebuie să-şi asume responsabilităţile pe care le are", a precizat şeful statului în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii unde s-a prezentat raportul de activitate pe 2010 al instituţiei. Câteva ore mai târziu, în cadrul şedinţei de guvern de la Palatul Victoria, preşedintele Băsescu l-a pus la punct pe ministrul de Externe, Teodor Baconschi (care a lipsit la prima parte a şedinţei de Guvern), dar şi pe aleşii care vor să boicoteze protocolul UE. „România nu poate denunţa Mecanismul de Cooperare şi Verificare (n.r.- aşa cum a anunţat şi Comisia Europeană, marţi). De asemenea, România nu poate condiţiona - poate s-o facă, dar nu este în politica noastră, pentru că am face exact ce ni se întâmplă nouă acum - nu este politica noastră să blocăm accesul Croaţiei", a subliniat preşedintele. „De asemenea, am văzut nişte reacţii la parlamentari legat de aprobarea ca Germania să aibă 99 în loc de 96 de parlamentari, recomandarea mea e să nu facem acest lucru", a mai susţinut preşedintele. Declaraţiile recente calificate de un politician european drept „simpliste şi primitive" l-ar putea costa funcţia de ministru pe Teodor Baconschi.

Diaconescu, la şefia MAE?

Varianta demiterii lui Baconschi şi înlocuirea lui cu Cristian Diaconescu a fost avansată de deputatul UDMR Lakatos Peter, membru al coaliţiei la guvernare. „Bulgaria a reacţionat corect şi mult mai diplomatic, anunţând că va încerca să remedieze toate deficienţele. Şi eu cred că este mult mai adecvat un răspuns de acest fel, decât să-i iriţi pe cei care ar trebui să voteze primirea ta în Schengen", a afirmat Lakatos Peter. „Ratarea aderării României la Schengen este primul eşec care se prefigurează în acest an", a precizat el.

Croaţia, monitorizată mult mai atent

Ana Maria Tolbaru, Bianca Toma, Bruxelles

Aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană este pe ultima sută de metri. Ultimul summit european din 16-17 decembrie de la Bruxelles a avut pe ordinea de zi discuţii legate de ultimele capitole pe care Zagrebul le mai are încă de rezolvat. Printre ele şi capitolul „Justiţie şi afaceri interne" declarat încheiat „provizoriu" la Conferinţa de aderarare UE-Croaţia de la sfârşitul lui 2010. 

Comisarul pentru Extindere, Stefan Fuele, a anunţat atunci  Zagrebul că a reuşit închiderea provizorie a trei capitole importante în cadrul negocierilor cu UE : „Justiţie, libertate şi securitate", „Mediu" şi „Politică externă, de securitate şi apărare". De la începutul negocierilor, în 2005, 33 de capitole au fost deschise, din care 28 au fost închise provizoriu. Croaţia este astfel prima ţară care trece prin negocierile de aderare cu mecanismul oficial de referinţă pentru deschiderea şi închiderea capitolelor de negociere. Autorităţile de la Zagreb au fost astfel determinate să îndeplinească toate obligaţiile înainte de intrarea în UE şi nu să fie acceptate şi apoi monitorizate pe capitolele sensibile, aşa cum a fost cazul României şi Bulgariei.

Decizia de a proceda aşa rezultă şi din eficienţa destul de contestată a aşa-numitelor „mecanisme de verificare şi cooperare". De altfel, atunci când a anunţat stategia de extindere pe următorii ani, comisarul Stefan Fuele (foto) a spus că negocierile cu Croaţia ar trebui considerate încheiate după ce vor fi îndeplinite obiectivele de referinţă, în special în domeniul justiţiei şi drepturilor fundamentale, inclusiv lupta împotriva corupţiei.

A afectat România intrarea Croaţiei în UE? 

Experţii în politică externă de la Bruxelles arată că experienţa Europei cu România a afectat aderarea Croaţiei. „Da, România a afectat intrarea Croaţiei în UE. A avut un efect destul de puternic. Diplomaţii croaţi spun că oficialii Comisiei Europene se uită mult mai atent acum la ce se întâmplă în Croaţia, în special în ceea ce priveşte justiţia, criminalitatea, corupţia. „De fapt, este foarte interesant pentru UE să aibă şansa de a se implica în treburile statelor europene. Acest lucru este posibil doar înainte ca un stat să intre în UE, pentru că, după, se pun alte probleme, cum ar fi încălcarea principiului suveranitatii naţionale", a declarat pentru „Adevărul Europa", Toby Vogel, expert în politică externă şi corespondent pe relaţii externe pentru The Economist Group în Bruxelles.

Potrivit acestuia, România nu este complet vinovată pentru ce se întâmplă acum cu intrarea Croaţiei în UE, iar ce i s-a Zagrebului este un semnal prin care Comisia Europeană recunoaşte că a greşit acceptând ţări care nu erau pregătite. „Comisia a dat României data intrării în UE fără să se asigure că va implementa schimbările la care s-a convenit în timpul negocierilor de aderare. Însă şi aici nu se poate să aruncăm toată vina pe România. De fapt, chiar dacă se întârzia intrarea României în UE până mai târziu, Comisia Europeană tot ar fi devenit mai aspră cu noii membri. Într-un fel, UE vrea să arate că strategia sa pentru toată Europa de Est funcţionează: nu va mai accepta noi membri prea curând, dacă aceştia nu îşi fac toate temele", a mai declarat Vogel.

"Chiar dacă se întârzia intrarea României în UE, Comisia Europeană tot ar fi devenit mai aspră cu noii membri."
Toby Vogel expert în politică externă

Şantajul şi boicotul nu ajută România

Apelul la moderaţie lansat de preşedintele Băsescu nu a reuşit să oprească valul de reacţii vehemente provocate de ministrul de Externe Baconschi. Eurodeputatul german Elmar Brok (PPE) a declarat pentru „Adevărul" că „în Europa, nu ajută deloc să aplici o politică a şantajului". „Boicotul nu este calea potrivită pentru a obţine diverse lucruri în cadrul UE", a declarat eurodeputatul cu referire la intenţia parlamentarilor români de a amâna adoptarea protocolului ataşat Tratatului de la Lisabona. „Germania nu este afectată oricum. Noi rămânem cu 99 de deputaţi în PE până în 2014 cu sau fără protocol", a subliniat Brok cu precizarea că de pierdut vor avea mai degrabă Austria, Spania şi Olanda. Legat de condiţionarea aderării Croaţiei la UE, politicianul german a subliniat că „ameninţările" formulate de Bucureşti nu-şi au rostul. „Pedepsite de condiţionarea extinderii UE nu sunt Franţa şi Germania, ci Croaţia. Includerea unui al treilea actor în problema Schengen este inutilă", a spus Brok.