O nouă mişcare religioasă ia avânt în lume. Adepţii ei se opun contracepţiei şi consideră copiii „săgeţi în tolba“ războinicilor Domnului

Sarah Dawes şi "tolba ei plină" de copii FOTO BBC

Mişcarea creştină evanghelică ai cărei adepţi evită contracepţia şi încurajează cuplurile să aibă cât mai mulţi copii se răspândeşte, treptat, în lumea întreagă, dar cei mai mulţi adepţi se găsesc în SUA şi Marea Britanie.

„The Quiverfull“ (n.r.: „tolba plină“), aşa cum a fost denumită mişcarea, s-a inspirat din Psalmul 127, unde copiii sunt comparaţi cu săgeţile folosite în război.

„Ca săgeţile în mâna unui războinic, aşa sunt copiii făcuţi la tinereţe. Ferice de omul care îşi umple tolba de săgeţi cu ei! Căci ei nu vor rămâne de ruşine, când se vor lupta cu vrăjmaşii lor“.

Adepţii mişcării cred în renunţarea la toate mijloacele de contracepţie şi susţin că trebuie să accepte câţi copii le oferă Domnul, în semn de ascultare faă de divinitate, dar şi ca o încercare de a asigura viitorul credinţei.

În Statele Unite, familiile care fac parte din mişcare ajung să aibă şi peste 10 copii, iar mişcarea începe să devină populară şi în alte ţări.

Vicki şi Phil au îmbrăţişat ideile mişcării după ce s-au căsătorit. Deşi foloseau contracepţie înainte, când Vicki a avut simptome îngrijorătoare din cauza anticoncepţionalelor, au început să evite sexul în acea perioadă a lunii în care ea era fertilă. De atunci, au decis să renunţe complet la contracepţie.

„În timp, ne-am dat seama că dacă El doreşte să concepem un copil în acea perioadă şi o face pe femeie să îşi dorească soţul, poate asta preferă să facem“, spune ea, citată de BBC.

„El a văzut că nu e un lucru de speriat la urma urmei şi că Dumnezeu nu ne-ar împovăra mai mult decât putem duce. Când venea pe lume un copil, ne ocupam de asta şi simţeam că mariajul nostru a fost binecuvântat de această alegere, aşa că am continuat.“, arată ea.

Vicki şi Phil au fost încurajaţi de învăţăturile lui Nancy Campbell, influentă în cadrul mişcării şi care consideră că maternitatea este o vocaţie, cea mai înaltă chemare a femeii. Revista ei este distribuită în mai bine de 100 de ţări din întreaga lume, având un tiraj de 160.000 de exemplare.

Povestea celor doi este relatată pe larg într-un documentar realizat de Cat McSchane de la BBC, „The Womb as a Weapon“ şi care va fi difuzat pe 18 mai.

Campbell crede că multe femei au uitat care este funcţia lor biologică.

„El a creat femeia cu un pântec. Şi, de fapt, este trăsătura distinctivă a femeii. În dicţionarul American Webster din 1928, se spune că femeia este combinaţia a două cuvinte: pântec şi bărbat (n.r. : se referă la «woman», despre care spune că e format din termenii «womb» şi «man»“).

Sarah Dawes, în vârstă de 34 de ani, are şase copii. A lucrat într-un birou şi, apoi, într-un magazin de pantofi, înainte de a îmbrăţişa acest stil de viaţă.

„Mereu mi-am dorit o familie mare“, explică ea alegerea.

Dawes spune că ea nu s-a simţit împlinită în carieră. „Dacă priveşti copiii, eşti inundat de atât de multă dragoste, încât chiar şi într-o zi proastă, nu e nimic mai grozav. Nu poţi obţine asta dintr-o slujbă“.

Ideologia Quiverfull promovează o revenire la rolurile „tradiţionale“ în familie, unde femeile sunt, mai presus de orice, soţii şi mame.  Tot ele sunt cele de la care soţul aşteaptă sprijin, cele care îl ajută pe „capul familiei“.

Pe de altă parte, soţul lui Dawes, Damian, recunoaşte că este stresant să întreţină o familie mare dintr-un singur venit. „Sunt copii grozavi, dar este puţin împovărător“, arată el şi admite că nu ştie dacă ar trebui să continue să se inspire din aceste învăţături. „Nu mai vreau copii momentan. Mi-ar plăcea să fac o pauză“.

O femeie care şi-a riscat chiar viaţa pentru a urma învăţăturile este Vyckie Garrison, mamă a şapte copii care suferă de o boală rară, motiv pentru care sarcina sa a fost una cu risc. Soţul ei şi-a făcut o vasectomie după cel de-al treilea copil, dar după ce ea a citit lucrările adepţilor Quiverfull a decis să inverseze procesul. A continuat să aibă copii, în ciuda sfaturilor medicale şi, la ultima naştere, a fost la un pas de moarte. Pentru o creştină adevărată, spune ea, să mori la naştere este un act nobil.

„Credeam cu adevărat că nu voi muri decât dacă Dumnezeu voia asta, iar dacă voia, aş fi acceptat, pentru că în mod clar El este cel inteligent, cel care vede în perspectivă şi cunoaşte întregul plan.“, spune ea.

Există, desigur, numeroase critici care li se aduc adepţilor acestei mişcări. Heather Doney, care a crescut într-o astfel de casă, spune că este nemulţumită de faptul că bărbaţii trebuie să dirijeze totul în familie.

„Puterea absolută corupe. În aceste situaţii, îi oferi bărbatului puterea, spui că singurul care are autoritate asupra lui este Dumnezeu“, explică ea.

Pe de altă parte, Campbell, cea care predică regulat învăţăturile mişcării, spune că „mamele decid destinul unei naţiuni“.

„Ne aflăm într-o bătălie, regatul Domnului şi regatul întunericului. Copiii noştri fac parte din această luptă.“

Ea se teme că există grupări religioase care încurajează, de asemenea, naşterea de copii şi care vor depăşi în curând numărul creştinilor.

„Cultura se va schimba, iar asta va depinde“ numai de alegerea de a avea sau nu copii, conchide ea.