O analiză a activităţii parlamentarilor români pentru Diaspora şi a noilor candidaţi

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Circumscripţia electorală 43, pentru românii de pretutindeni, are cel mai mare număr de alegători şi cel mai mic număr de aleşi. Patru deputaţi şi doi senatori. Va propun o analiză a activităţii lor în mandatul care se încheie şi să vedem cine îşi propune să îi înlocuiască.

Trebuie spus că aceşti aleşi au o misiune particulară, locul lor de muncă fiind practic tot globul. Nu există o delimitare de competenţă teritorială, prin urmare fiecare şi-a stabilit într-o manieră personală programul de lucru. Ei au reprezentat românii din terioriile istorice, pe cei din Republica Moldova şi emigraţia recentă, numită de obicei Diaspora.

- Deputat Mihai Voicu, PNL. Nici o activitate, necunoscut de către alegătorii săi.

- Deputat Nicolae Popescu, USR. De asemenea bilanţ zero.

- Deputat Doru Coliu, PMP. Fost preşedinte al Organizaţiei Diaspora al PMP, a demisionat după ce presa a descoperit că a fost la slabe CV-uri din Parlament. Fără studii superioare şi fără o activitate profesională declarată. Activitate parlamentară foarte modestă. Candidează din nou, dar la Teleorman.

- Deputat Constantin Codreanu, PMP. Este şi preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Camera Deputaţilor. Parlamentar foarte vocal, cu dese apariţii în mass-media, cu intervenţii vehemente pe orice subiect legat de românii de pretutindeni. Apropiat de PSD, a fost singurul parlamentar invitat constant de către MRP, a susţinut iniţiativele fostei ministre Intotero şi a criticat violent guvernul PNL. A lăsat impresia unui parlamentar fără iniţiative de substanţă, dar iubitor de imagine şi care se lipeşte de orice subiect la modă, fără să îl urmărească apoi. Activitate axată pe Republica Moldova. Singurul deputat de Diaspora cu notorietate. Candidează pentru un nou mandat.

- Senator Radu Mihail, USR. Fost rezident în Franţa, a fost văzut ca o mare speranţă. O activitate descendentă în Diaspora, nu a reuşit să îşi construiască o notorietate decât prin scandaluri interne. A participat la suspendarea preşedintelui USR Diaspora, proaspăt ales prin vot. A participat şi la schimbarea candidatului care câştigase alegerile interne pentru Camera deputaţilor. Este acuzat de colegii săi că a minţit în CV, unde se prezintă ca antreprenor. De fapt a trăit dintr-un ajutor de şomaj suspect de mare plătit de statul francez şi dintr-o firmă franceză cu activitate neclară, administrată de un ofiţer STS din Bucureşti. O poveste de neînţeles, oricum departe de imaginea de antreprenor privat de succes din Diaspora. Apariţii rare în presă. Candidează pentru un nou mandat.

- Senator Viorel Badea, preşedinte al PNL Diaspora. Decanul de vârstă şi de experienţă, singurul care are mai multe mandate, trei la număr. Singurul cunoscut peste tot în lume, ceea ce îi atrage şi simpatii, dar şi critici, unele vehemente. Călător prin toate locurile unde sunt stabiliţi români, este un foarte bun cunoscător al fenomenului migraţiei. Deschizător de drumuri în reprezentarea românilor de pretutindeni, este fondatorul DRP, iniţiatorul Zilei limbii române şi a mai multor legi pentru sprijinirea comunităţilor istorice. Prezente constante în mass media. Este şi Raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Candidează pentru un nou mandat.

Toţi parlamentarii din circumscripţia 43 sunt din opoziţia parlamentară, reprezentând doar trei partide. Nu este surprinzător că bilanţul este unul modest, foarte puţine dintre iniţiativele lor legislative au putut trece de o majoritate ostilă. Mai mult decât atât, o majoritate revanşardă, care nu a uitat scorurile dezastruoase luate în Diaspora la ultimele alegeri. Aşa se explică că au votat chiar împotriva propriilor interese. O propunere repetată, care avea sprijinul populaţiei, a fost dublarea numărului de parlamentari, ceea ce ar fi adus şi PSD un loc, la redistribuire. Ar fi fost o premieră şi o şansă de a se reconcilia cu un public pe care l-au antagonizat. Au refuzat această şansă.

În condiţiile păstrării aceluiaşi număr de parlamentari, şase, să vedem cine candidează pentru ele.

Trei dintre actualii parlamentari vor candida din nou şi foarte probabil că îşi vor reînnoi mandatele: Constantin Codreanu, Radu Mihail şi Viorel Badea. Prin urmare la Senat este plauzibil că vom avea aceiaşi reprezentanţi, de la PNL şi USRPLUS.

La Camera Deputaţilor PNL, USRPLUS şi PMP se bazează fiecare pe un post de deputat. Aceştia vor fi Valentin Făgărăşian, şeful PNL Italia, om de afaceri, Iulian Lorincz, arhitect cu studii în Spania, USRPLUS şi Constantin Codreanu, actualul deputat, pentru PMP.

Lupta se va da pentru cel de-al doilea loc de la Camera Deputaţilor, între Toader Ciuta, şeful PNL Irlanda, om de afaceri, Simina Tulbure, cu studii de filologie în Anglia şi care este asistent de proiect la Banca europeană de investiţii, pentru USRPLUS şi Alexandru Leşco, fost deţinut politic în Transnistria, în grupul Ilaşcu, din partea PMP.

Aici se vede bine strategia diferită a celor trei partide şi zonele diferite de Diaspora cărora li se adresează.

PMP vizează alegătorii din Republica Moldova, principalul lor bazin electoral, de a căror mobilizare depinde trecerea pragului electoral. Un bazin în declin la ultimele alegeri europarlamentare. PMP are o candidatură simbolică la Senat, profesorul Cătălin Avramescu. Un mesaj aşadar unionist şi conservator.

USR vizează nouă emigraţie, tinerii plecaţi la studii şi rămaşi în străinătate, dar care au păstrat legătură cu România. O elită cu mult simţ civic, de care se leagă multe speranţe. De văzut dacă filiala Diaspora se va mobiliza în campania electorală, după ultimele evenimente şi abuzuri repetate de acolo.

PNL vizează diaspora aşezată, cei care au plecat de o perioada medie sau lungă, sunt bine instalaţi şi doresc să îşi ajute ţara de la distanţă. De asemenea, pe cei care au afaceri în România, dar locuiesc în străinătate.

Candidaţi aşadar diverşi şi mai bine pregătiţi ca la alegerile precedente. Numărul voturilor nu contează prea mult, mobilizarea în creştere exponenţială de la ultimele alegeri nu cred va continua. Mai ales că numărul celor înscrişi pentru votul prin corespondenţă este foarte mic, iar condiţiile sanitare speciale vor mări absenteismul, asta presupunând că se vor putea organiza în toate ţările secţii de vot, ceea ce nu este încă sigur.

Dacă PMP nu va trece pragul electoral, este foarte plauzibil că PNL şi USRPLUS vor avea o paritate deplină, câte doi deputaţi şi un senator. Mai este de luat în calcul atribuirea mandatelor după redistribuirea voturilor, un proces cu multe ciudăţenii, în care îşi pun speranţe ProRomânia şi PSD, care au găsit candidaţi din Diaspora dispuşi să apară pe listele lor.

Se vede bine cât de nedreaptă este reprezentarea acestei circumscripţii, cea mai numeroasă şi cu cea mai mică reprezentare. Este nevoie, cred, de o circumscripţie separată, pentru românii din teritoriile istorice (Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Grecia, Bulgaria). Sunt cu totul alte probleme decât în Diaspora recentă (Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa, Canada).

Ar trebui revăzută şi reprezentarea minorităţilor naţionale. Avem un deputat al minorităţii italiene din România, practic inexistentă. În parlamentul italian nu există un astfel de deputat al minorităţii româneşti, uriaşă. Avem un reprezentant al minorităţii sârbe, dar nu un reprezentant al românilor din Serbia, foarte încercaţi de vremuri. Nici în parlamentul românesc, nici în cel de la Belgrad.

Sper că mandatul parlamentar care începe la sfârşitul anului să le aducă românilor de pretutindeni reprezentaţi pricepuţi şi cu chef de muncă. Sunt multe de făcut. Ghetele sunt pregătite, să îl aşteptăm cu încredere pe Moş Nicolae.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite