Noua viaţă de lux a talibanilor afgani, finanţată cu banii din traficul cu droguri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fermieri afgani lucrând un teren de mac în provincia Jalalabad. FOTO: Reuters
Fermieri afgani lucrând un teren de mac în provincia Jalalabad. FOTO: Reuters

De mult timp, traficul de droguri este o componentă importantă a economiei afgane, fiind exploatat atât de politicienii corupţi, cât şi de foşti comandanţi guvernamentali. Însă în ultima perioadă liderii talibani au hotărât să se implice tot mai mult. Fiind o ţară în care se câştigă sute de milioane de dolari de pe urma traficului de droguri, în ciuda eforturilor guvernului de a limita fenomenul, riscă Afganistanul să devină primul stat narcotic?

Liberii talibani au găsit o nouă sursă de îmbogăţire, fiind cu mult mai avuţi decât acum câţiva ani, datorită traficului de droguri care este integrat într-un sistem complex, bine pus la punct, potrivit revistei americane „The Newsweek”.

„Talibanii sunt mai implicaţi decât niciodată în promovarea, finanţarea, organizarea şi protejarea traficului de droguri”, susţine Ahman Woror, directorul Departamentului de Control al Narcoticelor din provincia afgană Helmand. „Drogurile sunt sursa lor de bani, mâncare, arme, sinucigaşi şi motivul bunăstării liderilor insurgenţi din (oraşele) Quetta, Karachi şi de-a lungul Afganistanului”, a adăugat Woron pentru publicaţia americană.

De la origini până în prezent

Din punct de vedere istoric, talibanii au avut o legătură complicată cu sistemul traficului de droguri din ţară. În anumite privinţe, implicarea profundă a comandanţilor talibani în traficul cu opiu nu este o noutate, după spusele lui Muhammad Abdali, liderul Departamentului Antidrog din provincia Helmand.

Aceasta zonă este şi cel mai mare producător de opiu din ţară, iar fermierii se aşteaptă în 2013 să aibă o recoltă bogată din cele aproape 75.000 de hectare, unde a fost cultivat anul trecut mac opiaceu, potrivit Biroului privind Drogurile şi Infracţiunile din cadrul ONU (UNODC).

La sfârşitul anilor 1990, fostul conducător al talibanilor Mullah Mohammed Omar a interzis producţia şi traficul de opiacee, numindu-le „haram” sau „împotriva legii”. Cu toate acestea, comandanţi locali, mai ales în regiuni sub controlul talibanilor precum Helmand şi Kandahar, s-au folosit de industria opiaceelor pentru a-şi finanţa operaţiile militare, încă de la începutul anilor 2000.

Timp de mulţi ani, liderii talibani cereau producătorilor o taxă de 10% din culturile de opiu. Potrivit unui studiu din 2009 al UNODC, conducătorii insurgenţi ar fi colectat între 22 şi 44 de milioane de dolari anual numai de pe urma acestei taxe. În plus, talibanii şi-ar fi rotunjit câştigurile cu alte 70 de milioane de dolari oferindu-şi serviciile de protecţie pentru convoaielor încărcate cu preţioasa marfă, în timp ce traversau teritoriile lor.

Dar această ierarhie s-a schimbat în ultimii doi ani: conducerea centrală a talibanilor joacă astăzi un rol mult mai important în industria narcoticelor din Afganistan. Liderii insurgenţi se implică acum în toate fazele traficului de droguri: încurajează fermierii locali să planteze mac, le împrumută bani pentru seminţe, cumpără recolta, o rafinează şi o transformă în opiu şi heroină şi, în cele din urmă, le transportă în Afganistan şi Iran.

„În trecut, talibanii urmăreau doar cele 10 procente şi banii pentru protecţie, dar astăzi conduc afacerea de la început până la sfârşit”, potrivit unui comandant insurgent care a vorbit pentru „The Newsweek” sub condiţia anonimităţii. Astăzi, insurgenţii câştigă în fiecare an peste 200 de milioane de dolari, potrivit UNODC.

Goana după putere

În trecut, talibanii s-au bazat mai ales pe donaţiile simpatizanţilor din ţările din Golf pentru a-şi finanţa operaţiunile militare. Dar, în ultima vreme, o mare parte din bogaţii finanţatori au devenit mai interesaţi de alte cauze, cum ar fi Palestina, Egipt şi Siria. Astfel, liderii talibani au fost obligaţi să caute metode alternative de supravieţuire.

Cu toate acestea, probabil cel mai important factor în ascensiunea fulgerătoare a talibanilor traficanţi ar putea fi chiar decizia la nivelul conducerii centrale a insurgenţilor, hotărând obţinerea propriul profit din ceea ce aveau deja comandanţii locali. „Conducerea a realizat că nu pot fi opriţi, aşa că s-au implicat şi au câştigat controlul sistemului de trafic”, potrivit unui oficial taliban care a refuzat să fie numit.

În ciuda eforturilor depuse de guvernul afgan, programul de distrugere a culturilor de mac a fost ineficient, după ce a fost dusă la sfârşit eradicarea a aproape 6% din cele 154.000 de hectare cultivate anul trecut, potrivit UNODC.

„Pentru talibani noua definiţie a jihadului înseamnă să facă bani din traficul de droguri”, a declarat Abdali. Dacă acum câţiva ani liderii insurgenţi foloseau maşini vechi şi uzate, astăzi se plimbă pe străzile oraşelor afgane în maşini de lux strălucitoare şi parchează în faţa caselor lor scumpe, adevărate castele impunătoare.

Viitorul Afganistanului este în pericol. Din moment ce guvernanţii corupţi, poliţia, foştii dictatori militari şi, mai nou, liderii talibani îşi coordonează cu toţii eforturile pentru a exploata o sursă de venit aparent inepuizabilă, ţara ar putea să cadă victimă mafiei drogurilor, mai ales după retragerea trupelor americane.

 


Alte ştiri asemănătoare:

Atac al talibanilor asupra birourilor CIA şi Palatului prezidenţial din Kabul

Forţele de securitate afgane au respins marţi dimineaţă un atac lansat de insurgenţi talibani împotriva împotriva birourilor CIA şi Palatului prezidenţial din Kabul. Atacul s-a încheiat; toţii atacatorii au fost ucişi, a declarat şeful poliţiei locale, Mohammad Ayoub Salangi, citat de AFP.

SUA se luptă să-i aducă la masa negocierilor pe preşedintele Afganistanului şi pe talibani

SUA au fost lăsate să lupte pe cont propriu pentru a menţine posibilitatea unor negocieri de pace cu talibanii din Afganistan, după ce preşedintele Hamid Karzai a abandonat discuţiile şi a suspendat  comunicarea cu oficialii americani privind retragerea trupelor aliate şi predarea ştafetei către forţele de securitate afgane.

CNN: De ce talibanii acceptă negocierile de pace după 12 ani de război civil în Afganistan?

SUA au anunţat că vor începe joi tratativele de pace cu talibanii din Afganistan, iar primele întâlniri oficiale vor avea loc în Doha, capitala Qatarului, potrivit unei surse citată de CNN, ce a dorit să rămână anonimă. O analiză realizată de un corespondent al CNN explică detaliile unei astfel de iniţiative şi, mai ales, de ce talibanii au ales să se pună la masa negocierilor abia acum, în timp ce SUA se pregătesc şi-şi retragă trupele.

ONU, îngrijorată că producţia de opiu din Afganistan îi favorizează pe talibani şi bandele infracţionale din această ţară

Productivitatea culturilor de opiu din Afganistan a crescut pentru al treilea an consecutiv şi este foarte probabil să atingă o valoare record în viitorul apropiat, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite, publicat luni.

După zece ani de război în Afganistan, producţia de opiu a crescut de 30 de ori

Deşi distrugerea culturilor de opiu a fost unul dintre motivele declanşării conflictului din Afganistan, după zece ani de lupte producţia de droguri e mai înfloritoare ca niciodată

 

 

 

 

În lume



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite