Nigeria: totul despre gruparea Boko Haram, acuzată de răpirea a peste 200 de fete

Întreaga lume este în şoc, existând reacţii atât din partea celebrităţilor, cât şi de la grupurile loiale reţelei al-Qaida, cu privire la cazul celor 200 de fete din Nigeria, răpite în urmă cu trei săptămâni de membrii grupării teroriste Boko Haram, care a ameninţat că le va vinde drept sclave. Acest caz cutremurător confirmă temeri vechi, şi anume faptul că Boko Haram comite abuzuri grave fără discriminare, ce costă mii de vieţi nevinovate.

De la începutul anului până în prezent au murit mai mult de 2.000 de oameni în bătaia puştilor teroriştilor care fac parte din gruparea Boko Haram, adevărata amploare a crizei din Nigeria fiind aproape imposibil de cuantificat, notează publicaţia online PolicyMic.

În ultimii ani, Boko Haram a fost făcută responsabilă pentru mai multe atacuri de amploare, cum ar fi detonări de bombe şi masacrul a 44 de elevi şi profesori la o şcoală din statul Yobe, în septembrie. Iar de la începutul acestei săptămâni au murit deja 100 de oameni dintr-un oraş din nordul ţării, fiind victime atât ale membrilor Boko Haram, cât şi ale forţelor guvernamentale care se luptă să dizolve această organizaţie teroristă.

Iniţial, mass-media a prezentat gruparea Boko Haram drept o sectă musulmană care organiza atacuri fatale împotriva creştinilor. Experţii, însă, atrag atenţia că teroriştii nu fac diferenţieri între religii, ci ţintesc înspre orice fel de inamic.

Originile Boko Haram au legătură cu statul Borno (nordul Nigeriei), una dintre cele mai sărace regiuni ale Nigeriei, notează PolicyMic. „În 2001, un tânăr cleric musulman numit Mohammed Yusuf din oraşul Maiduguri (capitala statului Borno) a început să predice împotriva nedreptăţilor guvernului, cum ar fi corupţia, lipsa condiţiilor proprii de muncă, lipsa educaţie, persistenţa sărăciei”, a explicat jurnalistul local Alexis Okeowo într-un interviu al revistei „Foreign Policy Interrupted”, citat de Policymic.

Primele acţiuni ale membrilor grupării vizau răsturnarea puterii pe cale paşnică şi instaurarea legii sharia şi supravegherea aplicării acesteia. În primii ani de la înfiinţare, liderii Boko Haram „au avut relaţii cordiale” cu autorităţile guvernamentale din Borno, a declarat Atta Barkindo, expert în studii africane şi orientale.

Schimbarea radicală s-a produs în 2009, când a fost emisă interdicţia de a merge cu bicicleta fără a purta casă de protecţie, simultan cu izbucnirea unor violenţe între sectele creştine şi accentuarea nemulţumirilor legate de corupţia cronică a poliţiei.

La aproximativ cinci luni după intrarea în vigoare a legii privind circulaţia cu bicicletele, mai mulţi membri ai grupării au fost oprit de poliţie din cauză că nu purtau căşti. Neînţelegerile au degenerat în împuşcături şi mai mulţi poliţişti au fost ucişi.

Gruparea s-a organizat şi a căutat răzbunare, reuşind în cele din urmă să obţină controlul asupra capitalei din Borno. Armata a fost mobilizată, iar efortul grupării a fost zădărnicit. Ba mai mult, liderul grupării a fost capturat de militari.

Yusuf a fost executat în timp ce se afla încă în custodia poliţiei. Însă gruparea înfiinţată de el a câştigat repede atât sprijin moral cât şi financiar în rândul nigerienilor de rând şi al anumitor politicieni. După execuţia liderului, gruparea s-a reunit şi s-a organizat mai riguros decât în timpul vieţii lui Yusuf.

Răpirea fetelor nigeriene, care a atras atenţia comunităţii internaţionale , nu este doar o tragedie, ci o strategie pusă în aplicare de Boko Haram. Gruparea „vrea să inspire frică populaţiei, să demonstreze că guvernul nu-i poate proteja pe nigerieni şi vrea să facă guvernul să pară incapabil ”, a adăugat profesorul Barkindo.

Acest caz cutremurător al celor aproximativ 200 de fete ţinute în pădure, având în vedere condiţiile dure în care sunt ţinute tinerele, lipsa unor misiuni de salvare şi ameninţare a a fi puse pe piaţa de sclavi, pune o presiune uriaşă pe actualul guvern şi pe umerii puterilor internaţionale.

Michelle Obama, afişând un mesaj de susţinere pentru ftele răpite de Boko Haram. FOTO Casa Albă

Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii Michelle Obama a avut o intervenţie publică sâmbătă, făcând apel la dreptate pentru a obţine eliberarea ostaticelor nevinovate. Cu o zi înainte, preşedintele Brack Obama a dezvăluit că SUA au primit o echipă de militari şi experţi în aplicarea legii pentru a ajuta forţele guvernamentale să găsească fetele.

Unii experţi sunt de părere că cea mai bună soluţie este demararea negocierilor cu liderii facţiunilor Boko Haram şi încheierea unei decizii bilaterale şi întărirea măsurilor de securitate în şcoli. Problema este că din puncte de vedere politic. „Ar putea fi văzut, mai ales de creştini, drept un gest de răsplată a extremismului şi a crimei”, notează Murray Last, antropologist cu o vastă experienţă în Nigeria.

Cert este că Nigeria se confruntă cu numeroase obstacole în îndeplinirea promisiunilor guvernului, însă pe măsură ce problemele întârzie să fie rezolvare creşte direct proporţional frustrarea locuitorilor.