Negocierile au intrat în impas, la Copenhaga

Negocierile de la Copenhaga se aflau în impas miercuri seara în ciuda angajamentelor financiare pe termen scurt din partea mai multor state pentru combaterea schimbărilor de climă.

Preşedintele american Barack Obama, aşteptat vineri la Copenhaga, "speră că prezenţa sa va fi utilă" pentru a se ajunge la un acord, a spus Casa Albă, cu 48 de ore înainte de expirarea termenului dat pentru încheierea unui acord care să permită limitarea creşterii temperaturii medii a planetei la 2 grade Celsius.

Liderul francez Nicolas Sarkoy a refuzat miercuri să discute despre un eşec, considerând că ar fi ceva "catastrofal".

Ziua a fost marcată de certuri pe tema procedurilor, limitându-se dezbaterile de fond: elaborarea unei riposte internaţionale în faţa dereglărilor climatice. "Situaţia este complet blocată. Am pierdut aproape două zile de negocieri", a declarat secretarul de stat francez pentru ecologie, Chantal Jouanno.

Între timp, Australia, Franţa, Japonia, Norvegia, Marea Britanie şi SUA au anunţat un ajutor imediat de 3,5 miliarde de dolari pe trei ani "pentru anularea şi, dacă este posibil, inversarea deforestărilor din statele în curs de dezvoltare". Protecţia pădurilor este una dintre marile mize ale summitului din Copenhaga pentru state ca Brazilia, Indonezia sau cele din Bazinul Congo.

În ritmul actual - aproape 15 milioane de hectare pe an, adică suprafaţa statului Bangladesh - deforestarea este responsabilă pentru aproape o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră în lume, mai mult decât sectorul transportului.

Miercuri seară, Japonia a propus 19,5 miliarde de dolari, dintre care 15 miliarde din banii publici, pe o perioadă de trei ani, pentru a ajuta ţările cele mai vulnerabile în faţa impactului schimbărilor climatice. Ajutorul imediat necesar, din 2010 până în 2012, pentru cele mai vulnerabile state a fost estimat la 30 de miliarde de dolari pe trei ani.

Africa şi-a revăzut în scădere cerinţele financiare. Premierul etiopian a evocat cifra de 100 de miliarde de dolari pe an începând din 2020, mai puţin decât cererile formulate până acum de Uniunea africană. "Pentru că avem mai mult de pierdut ca alţii, trebuie să devenim mai flexibili", a explicat el.

După părerea generală, organizarea summitului lasă de dorit: India a denunţat un "bazar integreal", iar microstatul Tuvali a comparat conferinţa cu Titanicul, iar Brazilia a protestat pe lângă Danemarca după ce şefa delegaţiei sale nu a putut intra la lucrări din cauza unui exces de zel din partea aparatului de securitate.

Poliţia daneză, autorizată să efectueze "arestări preventive", a reţinut mai mult de 1.700 de persoane de la începutul summitului, dar majoritatea au fost eliberate fără acuzaţii.