NATO îşi ia măsuri din cauza războiului comercial dintre China şi SUA. Încheie un acord cu Australia privind metalele rare

De teamă ca industria tehnologică din statele aliate să nu rămână fără metale rare, folosite în producţia de echipamente electronice de larg consum şi în producţia de echipamente militare, NATO şi Australia au încheiat miercuri un acord privind minerale rare utilizate în tehnologii militare secrete avansate. Acest pericol vine după amplificare războiului comercial dintre China şi SUA.

După o vizită de două zile în Down Under (termen care se referă la Australia şi Noua Zeelandă), secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a semnat acordul miercuri la Sydney cu premierul australian Scott Morrison, ministrul apărării Linda Reynolds şi ministrul de externe Marise Payne.

Adresându-se în cadrul unui forum la Institutul Lowy, Stoltenberg a declarat că relaţia dintre Australia şi NATO este deosebit de importantă pentru securitate deoarece continuă să apară noi provocări globale.

Industria tehnologică este dependentă de China, principala furnizoare de minerale rare, dar, războiul comercial dintre Washington şi Beijing pune în pericol aprovizionarea cu metale rare. 

China "se gândeşte în mod serios" la posibilitatea restricţionării exporturilor de metale rare spre SUA, a declarat recent editorul şef al tabloidului chinez Global Times, preluat de Reuters.

China a fost responsabilă pentru 80% din metalele rare, un grup de 17 elemente chimice utilizate în producţia de echipamente electronice de larg consum şi în producţia de echipamente militare, pe care SUA le-au importat între 2014 şi 2017.

Creşterea tensiunilor comerciale între primele două economii ale lumii a dat naştere la îngrijorări că Beijingul îşi va utiliza poziţia de furnizor dominant de metale rare pentru a dobândi o poziţie avantajoasă în războiul comercial cu SUA.

"Din ceea ce ştiu, China se gândeşte în mod serios să restricţioneze exporturile de metale rare spre SUA. De asemenea, în viitor China ar putea adopta şi alte măsuri", a scris editorul şef de la Global Times, Hu Xijin pe contul său de Twitter.

Un oficial din conducerea Comisiei Naţionale de Dezvoltare şi Reforma (NDRC), principalul organism de planificare economică din China, a spus că Beijingul va da prioritate cererii interne de metale rare dar este dispus să răspundă şi cererii rezonabile venite din partea altor state pentru metale rare.

Secretarul general al Alinaţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat că NATO trebuie să înţeleagă implicaţiile ascensiunii Chinei pe măsură ce Beijingul îşi extinde puterea în lume, inclusiv în zone în care ar putea intra în competiţie cu membri ai Alianţei.

Agresivitatea sporită a Chinei, inclusiv în Marea Chinei de Sud, a ridicat temeri privind intenţiile ei, iar Statele Unite au cerut NATO să le recunoască şi să se adapteze noilor ameninţări care apar, inclusiv cea reprezentată de China.

''Nu este vorba despre o deplasare a NATO către Pacific, ci despre a răspunde faptului că China se apropie de noi'', a subliniat Stoltenberg, amintind că China ''investeşte puternic în infrastructuri critice în Europa, şi-a sporit prezenţa în Arctica şi de asemenea în Africa şi în spaţiul cibernetic''.

''Prin urmare, toate acestea arată că este important pentru NATO să ţină cont de ascensiunea Chinei, lucru pe care-l facem inclusiv lucrând îndeaproape cu partenerii noştri din regiune - Australia, Noua Zeelandă, dar şi Japonia şi Coreea de Sud'', spune secretarul general al NATO.

Beijingul susţine însă că progresele economice şi militare ale Chinei nu reprezintă o ameninţare pentru alte naţiuni.

Totuşi, tensiunile s-au amplificat sub forma unui război comercial între SUA şi China, iar secretarul american al apărării Mark Esper a vorbit despre posibilitatea amplasării unor rachete americane cu rază medie de acţiune în regiunea Asia-Pacific, declaraţie pe care nuanţat-o ulterior, Stoltenberg confirmând la rândul său că nu se întrevede deocamdată o astfel de acţiune.

''Am vorbit ieri cu secretarul Esper şi mi-a spus clar că va fi nevoie de timp pentru dezvoltarea unor noi arme cu rază medie de acţiune şi orice eventuală desfăşurare în această parte a lumii va necesita timp şi nu a fost luată nicio decizie'', a clarificat Stoltenberg.

El a vorbit şi despre compania chineză Huawei, căreia guvernul de la Canberra nu i-a permis să participe la realizarea reţelei 5G în Australia, în urma acuzaţiilor formulate de unele state occidentale care consideră că respectiva companie ar putea desfăşura acţiuni de spionaj pentru serviciile secrete chineze. ''NATO de asemenea crede că tehnologia 5G va fi piatra de temelie a societăţii şi organizaţia lucrează acum la formularea unei căi de securizare a propriei tehnologii'', a explicat secretarul general al Alianţei.

Şi preşedintele influentei comisii pentru securitate şi informaţii din parlamentul australian a avertizat joi împotriva ascensiunii chineze, făcând o paralelă între situaţia în care se află acum ţara sa în faţa Chinei şi cea în care s-a aflat Franţa în faţa unei Germanii naziste agresive în anii 1940, relatează dpa.

Andrew Hastie, deputat conservator, notează într-un articol publicat joi în presa australiană că Australia se va confrunta în următorul deceniu cu cele mai mari provocări în plan economic şi al securităţii naţionale în contextul ascensiunii Chinei.

"Dacă nu înţelegem provocarea care se află în faţa noastră, altcineva va alege în locul nostru. Suveranitatea noastră, libertăţile noastre vor fi diminuate", apreciază Hastie.

Occidentul credea mai demult că liberalizarea economică va duce în mod firesc la transformarea Chinei într-o democraţie, aşa cum francezii au crezut că baricadele de oţel şi beton îi vor apăra de avansul germanilor în anii 1940, ceea ce s-a dovedit a fi o eroare catastrofală, scrie politicianul australian, fost căpitan SAS, în cotidianele Sydney Morning Herald şi The Age.

Potrivit lui Hastie, francezii "nu au reuşit să aprecieze realist evoluţia războiului mobil", la fel cum Australia nu reuşeşte "să înţeleagă cât de mobil a devenit vecinul ei autoritar".

Australia se află în faţa unei uriaşe dileme, în încercarea de a-şi echilibra relaţiile cu China, principalul său partener comercial, cu cele cu SUA, cel mai apropiat aliat strategic al Canberrei, menţionează dpa, care precizează şi că reacţia media australiene la comentariile lui Hastie a fost rapidă şi în general negativă.

La rândul său, deputatul laburist de opoziţie Jim Chalmers a calificat aceste remarci drept extreme, exagerate şi inoportune, subliniind că ţara sa trebuie să ţină cont de o serie de probleme complexe în gestionarea relaţiilor cu China.

"Astfel de intervenţii îngreunează în loc să faciliteze gestionarea relaţiilor cu China", a declarat Chalmers pe postul de radio ABC.