Mutarea Ambasadei SUA la Ierusalim face valuri INFOGRAFIE

Mutarea Ambasadei SUA la Ierusalim face valuri INFOGRAFIE

Ambasada SUA va funcţiona temporar în birourile consulare americane din cadrul unui complex diplomatic care a fost construit pe un teritoriu în litigiu

Transferul ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim concretizează promisiunea preşedintelui Donald Trump din 6 decembrie că va recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului. Această ruptură  faţă de decenii de diplomaţie americană şi consens internaţional îi mulţumeşte pe  israelieni, dar îi infurie pe palestinieni.

Inaugurarea de luni, de la ora 16.00, coincide cu cea de-a 70-a aniversare, conform calendarului gregorian, a creării statului Israel. A doua zi, palestinienii comemorează „Nakba“ („Catastrofa“ în limba arabă) exodul sutelor de mii dintre ei care au fost expulzaţi sau au fugit din casele lor în 1948.
 
Inaugurarea are loc într-o perioadă extrem de sensibilă. Palestinienii s-au mobilizat de săptămâni în Fâşia Gaza împotriva blocadei israeliene impusă enclavei şi pentru a cere „dreptul de întoarcere“ în teritoriile din 1948. 
 
Trump absent
 
Donald Trump şi-a exprimat dorinţa de a participa la inaugurarea ambasadei, instalată temporar în incinta consulatului american, până la construirea unei noi reprezentanţe, dar până la urmă va avea doar un mesaj video. Deocamdată, doar ambasadorul SUA în Israel, David Friedman, precum şi un mic contingent de diplomaţi, vor putea să lucreze în capitala israeliană, până în 2019-2020 când este preconizat că va fi gata noua clădire ce va găzdui întregul personalul.
 
Şeful statului american va fi reprezentat de fiica sa Ivanka, soţul ei şi totodată consilier la Casa Albă, Jared Kushner, adjunctul secretarului de stat John Sullivan şi secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin. 300 de jurnalişti vor fi prezenţi pentru a relata evenimentul la care sunt invitaţi să participe 800 de personalităţi. 
 
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat transferul ambasadei şi a încurajat şi alte ţări să urmeze exemplul SUA. 
Tensiuni regionale puternice
 
Mutarea intervine într-un climat de tensiuni atât cu Iranul cât şi cu Hamas. În contextul aniversării creării statului Israel şi a Nakba, sunt aşteptate proteste ale palestinienilor  luni şi marţi. În Fâşia Gaza, la mai puţin de 100 de kilometri de Ierusalim, palestinienii spun că sunt gata să încerce să forţeze gardul israelian de securitate, cu riscul de a muri sub gloanţele soldaţilor ce păzesc de cealaltă parte.
 
Aceas eveniment riscă să aducă şi mai multă tensiune în regiune pentru că vine la câteva zile după anunţul preşedintelui Trump privind retragerea din acordul nuclear cu Iranul.
 
Armata israeliană a anunţat sâmbătă că va dubla efectivele unităţilor sale combatante din jurul Fâşiei Gaza şi din Cisiordania ocupată pentru a face faţă eventualelor manifestaţii palestiniene împotriva transferului ambasadei americane la Ierusalim, prevăzut luni, relatează AFP.
 
Anunţul făcut la 6 decembrie de preşedintele american, Donald Trump, că recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului şi că mută ambasada Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim i-a iritat pe palestinieni.
 
De la 30 martie, în fiecare vineri au loc manifestaţii de-a lungul graniţei dintre Fâşia Gaza şi Israel în cadrul "Marelui marş al întoarcerii''. Această mişcare de protest urmează să atingă punctul maxim luni, cu prilejul relocării ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim.
 
Armata israeliană a anunţat că va recurge la muniţie de război doar ca o ultimă soluţie pentru a-şi proteja soldaţii şi populaţia civilă. Arătată cu degetul pentru folosirea excesivă a forţei, armata israeliană acuză mişcarea islamistă Hamas, care conduce teritoriul, că profită de situaţie şi  exploatează protestatarii.
 
„Vom sparge acest asediu şi vom intra în Israel“, spune Hani, un rezident din Fâşia Gaza de 22 de ani care îşi dă doar prenumele, subliniind că nu se teme să moară. „Viaţa noastră valorează mai puţin decât Palestina“, spune el.
 
Relocarea ambasadei aduce în prim plan statutul Ierusalimului, una dintre cele mai dificile probleme din conflictul israeliano-palestinian. Palestinienii şi israelienii consideră că acest oraş este capitala lor.
 
În timpul războiului din 1967, Israel a capturat Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului, şi a anexat-o. În 1980, Israel a proclamat tot Ierusalim capitala „eternă şi indivizibilă“ a statului evreu.
 
Această decizie a fost declarată ilegală de către comunitatea internaţională, care consideră că Ierusalimul de Est este ocupat şi, în aşteptarea unei rezolvări negociate a statutului final între cele două părţi, ambasadele nu trebuie să fie mutate în Ierusalim.
 
UE, divizată
 
Israel consideră decizia lui Donald Trump drept o recunoaştere, prea târzie, a unei realităţi istorice. Pentru conducerea palestiniană, ea reprezintă punctul culminant al poziţionări pro-israeliene a administraţiei Trump.
 
Relaţiile dintre conducerea palestiniană şi administraţia Trump sunt la un nivel foarte scăzut şi  pun în pericol încercările administraţiei Trump de încheiere a unui acord diplomatic pe care preşedintele american a spus că doreşte să-l semneze. Circulă speculaţii în legătură cu posibilitatea ca administraţia să prezinte un astfel de plan după mutare ambasadei. 
 
Doar patru ambasadori europeni (Austria, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă) şi-au confirmat prezenţa la o altă ceremonie organizată duminică la Ierusalim de către Ministerul israelian al Afacerilor Externe, în preambulul celei organizate de Ambasada SUA. 

În total, 30 de state din cele 86 care au misiuni diplomatice în Israel au acceptat invitaţia de a participa la inaugurarea Ambasadei SUA din Ierusalim, potrivit ziarului Haaretz.
 
Diplomaţi din România, Ungaria şi Cehia au blocat vineri o iniţiativă a Uniunii Europene, lansată de Franţa şi alte state membre UE, care critica relocarea ambasadei Statelor Unite la Ierusalim, potrivit presei israeliene. În replică, ministrul palestinian de Externea condamnat poziţia celor trei state, spunând că acţiunea lor va avea consecinţe la toate nivelurile.
 
Declaraţia UE pe care România, Ungaria şi Cehia au blocat-o avea ca scop, potrivit diplomaţilor israelieni, prezentarea SUA a unei poziţii comune a celor 28 de state membre UE împotriva mutării, în încercarea de a izola şi ridiculiza administraţia Donald Trump înaintea ceremoniei de luni.
 
De la anunţul din 6 decembrie, doar Paraguay şi Guatemala au decis să urmeze exemplul Statele Unite şi să-şi transfere ambasada în Oraşul Sfânt. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările