Mubarak măreşte lefurile, protestatarii rămân în stradă

Israelul cere comunităţii internaţionale să împiedice participarea „Fraţilor Musulmani“ la viitoarele alegeri din Egipt. Peste 2.000 de protestatari au dormit în corturi şi în maşinile blindate ale armatei pentru a nu permite militarilor să câştige prea mult teren în Piaţa Tahrir.  

Mulţi tineri prezenţi în centrul capitalei egiptene au respins categoric dialogul fragil demarat de vicepreşedintele Omar Suleiman şi de formaţiunile de opoziţie. „Respingem dialogul. Nu recunoaştem guvernul. Mubarak trebuie să plece", spune Sayyed Abdel-Hadi, un tânăr de 28 de ani care susţine că nu va pleca din stradă până când preşedintele nu renunţă.

„Nu-l vrem pe Suleiman, îl simbolizează pe Mubarak. Dacă el va deveni preşedinte, vom declanşa o nouă revoltă", spune şi Osama Gamal, un învăţător de 22 de ani, citat de Reuters.

După deschiderea băncilor, activitatea a început să se desfăşoare şi în unele magazine şi centre comerciale, deşi unii proprietari se vaită că degeaba au revenit la muncă, întrucât turiştii care le cumpărau suvenire nu mai sunt de găsit.

Ieri, sute de locuitori din Cairo au protestat în faţa sediului Guvernului, cerând locuinţe mai ieftine. Cu foile de aplicare în mâini, ei au ameninţat autorităţile că se alătură protestatarilor dacă nu sunt acceptaţi în programele pentru locuinţe ieftine.

Prima şedinţă de guvern

În prima şedinţă a noului Cabinet s-a decis mărirea salariilor şi a pensiilor cu 15% pentru bugetari. Proaspătul ministru al Finanţelor, Samir Radwan, a precizat că vor fi alocate circa 6,5 miliarde de lire egiptene (800 de milioane de euro) pentru ca peste şase milioane de persoane să beneficieze de aceste măriri, începând din luna aprilie.

În trecut, regimul a avut parte de un sprijin solid din partea funcţionarilor publici, dar în ultimii ani stagnarea salariilor şi creşterea preţurilor au provocat supărare în rândul aparatului birocratic. Hosni Mubarak a cerut Curţii Supreme să reexamineze neregulile semnalate la alegerile de anul trecut. Totodată, autorităţile juridice au promis să înceapă de astăzi anchetarea a trei foşti miniştri, suspectaţi de corupţie.

Fraţii s-ar retrage de la negocieri

Aşa cum Mubarak şi-a anunţat retragerea de la conducerea Partidului Naţional Democrat pentru a reveni asupra deciziei, nehotărârea domneşte şi în tabăra „Fraţilor Musulmani".

După ce s-au declarat nemulţumiţi de prima rundă de negocieri, dar dispuşi să continue dialogul, „Fraţii Musulmani" au declarat ieri că se mai gândesc. Essam El-Erian, unul dintre liderii formaţiunii radicale, a spus că vor avea nevoie de câteva zile pentru a lua o decizie în acest sens. 

Legăturile trimisului SUA cu Mubarak

Trimisul preşedintelui Barack Obama în Egipt, Frank Wisner, este angajat de doi ani la o firmă de avocatură Patton Boggs, care lucrează şi pentru Guvernul egiptean. Fapt ce ar explica declaraţiile sale ce au pus sub semnul întrebării poziţia preşedintelui american în ceea ce priveşte situaţia din Egipt.

Potrivit „The Independent", Paton Boggs oferă consiliere armatei egiptene şi Agenţiei egiptene pentru Dezvoltare Economică şi, în trecut, a oferit servicii juridice în numele Guvernului lui Mubarak în Europa şi SUA. Ceea ce arată că Wisner - fost ambasador la Cairo - se află într-un conflict clar de interese.

De altfel, el a afirmat recent că menţinerea în funcţie a lui Hosni Mubarak este „vitală" pentru asigurarea tranziţiei către democraţie. La momentul respectiv, Departamentul de Stat a afirmat că declaraţiile au fost făcute în nume personal.

Israelienii ies la atac

Comunitatea internaţională trebuie să ia măsuri pentru a împiedica participarea „Fraţilor Musulmani" la primele alegeri după regimul Mubarak, au declarat ieri lidera opoziţiei israeliene Tzipi Livni şi vicepremierul Moshe Yaalon.

„Dreptul de a vota este dat oricărui cetăţean, dar dreptul de a fi ales trebuie dat doar partidelor care acceptă reguli ce există peste tot în lumea liberă, precum interzicerea violenţelor, acceptarea legilor democratice şi respectarea acordurilor semnate de administraţiile anterioare", a spus Livni, citată de „Jerusalem Post".

Potrivit sondajelor, „Fraţii Musulmani# se bucură în prezent de susţinerea a circa 30% din populaţie. Pe de altă parte, preşedintele Obama a precizat că formaţiunea nu se bucură de suficient sprijin pentru a juca un rol major în viitorul guvern de la Cairo.

Surorile Musulmane

În cadrul grupării „Fraţii Musulmani" există şi o aripă feminină, „Surorile Musulmane", a căror activitate a devenit din ce în ce mai vizibilă după izbucnirea revoltelor din Egipt. Aripa ar fi luat fiinţă pe scheletul unei grupări feminine teroriste care opera în anii '60, vizând în special ţinte israeliene.

Directorul executiv de la Google, eliberat

Wael Ghonim (foto), tânărul director executiv de la Google dat dispărut de peste o săptămână la Cairo, a fost eliberat aseară, potrivit televiziunii Al Arabiya. Autorităţile egiptene au spart tăcerea, recunoscând, practic, că acesta a fost reţinut şi anunţând eliberarea sa iminentă.

Directorul executiv al Telecom, Naguib Sawiris, membru al aşa-numitului Comitet al Înţelepţilor, un grup independent care participă la discuţiile despre viitorul ţării, a declarat şi el, la o televiziune egipteană, că vicepreşedintele Omar Suleiman i-a dat asigurări că Ghonim va fi eliberat.

Wael Ghonim, care conduce operaţiunile de marketing ale Google din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, a fost declarat dispărut la 28 ianuarie, după ce nu a ajuns la o întâlnire cu fratele său pentru a participa la demonstraţii, potrivit Amnesty International. Ulterior, Al Jazeera a postat pe website-ul său o înregistrare din care reieşea, potrivit martorilor oculari, că Ghonim a fost răpit de „poliţişti în haine civile".

Înainte de dispariţie, şeful de la Google a lăsat un mesaj pe pagina sa de Twitter care i-a tulburat familia şi prietenii: "Rugaţi-vă pentru Egipt. Sunt foarte îngrijorat deoarece se pare că guvernul plănuieşte o crimă de război împotriva poporului. Suntem cu toţii gata să murim".

Familia şi prietenii săi l-au căutat iniţial prin spitale. Aceasta pentru că îi ajutase pe unii dintre activiştii egipteni foarte pricepuţi la computere să folosească tehnologia modernă, cum ar fi Facebook şi YouTube, pentru a face cunoscute abuzurile poliţiei  şi alte probleme ce ţin de drepturile omului. 

Erou al revoluţiei

Ghonim a fost desemnat de protestatarii din Piaţa Tahrir drept un lider simbolic al revoluţiei şi considerat un erou pentru cauza democraţiei. Suspectând că fusese arestat, dar neavând dovezi, protestatarii declaraseră că nu vor părăsi piaţa până când el nu va fi eliberat.

Manifestanţii au purtat în permanenţă pancarte cu numele lui Ghonim. În acelaşi timp, mass-media oficială a sugerat că activismul politic al directorului de la Google îl face trădător de ţară.

Şefa diplomaţiei franceze, sub presiune

Opoziţia socialistă cere demisia ministrului francez de Externe, Michèle Alliot-Marie, aflată în centrul unor polemici aprinse. Şefa diplomaţiei şi soţul ei Patrik Ollier, ministru pentru Relaţia cu Parlamentul au folosit anul trecut, în Tunisia, un avion privat al omului de afaceri Aziz Miled, un apropiat al fostului preşedinte tunisian, Ben Ali. Cei doi s-au dus în vacanţă în Tunisia, după izbucnirea protestelor.

Iniţial, Alliot-Marie a declarat că în vacanţă nu e ministru de Externe, pentru ca apoi să regrete „profund", fără a se gândi însă la demisie.