Motoarele UE, atinse de criză

Economia Franţei se îndreaptă spre recesiune, arată cifre publicate recent. Norii se adună şi asupra Germaniei, unde exporturile aproape au stagnat.

Economia franceză, puternic afectată de calvarul zonei euro, se îndreaptă spre recesiune, potrivit Băncii Franţei (BdF), ale cărei previziuni sunt de rău augur pentru guvern. BdF estimează un recul al produsului intern brut (PIB) de 0,1% în trimestrul al treilea, care urmează unei reduceri de acelaşi ordin deja anticipată pentru al doilea trimestru. Dacă aceste previziuni devin realitate, Franţa, cu două trimestre consecutive de contracţie a economiei, va reintra oficial într-o recesiune pe care nu a mai cunoscut-o din primăvara lui 2009. Institutul naţional de statistică va publica săptămâna viitoare prima estimare pentru trimestrul al doilea, o cifră aşteptată de guvern, de pieţele financiare şi de partenerii Franţei din zona euro.

În primul trimestru, economia Franţei stagnase, după o creştere onorabilă de 1,7% anul trecut. Această netă încetinire a economiei complică ecuaţia bugetară a Executivului, al cărui obiectiv este aducerea deficitului public la 4,5% din PIB în 2012 şi la 3% în 2013, pentru a respecta angajamentele europene ale ţării.
În faţa acestei situaţii, Parlamentul reunit în sesiune extraordinară a votat deja la finele lui iulie o rectificare a bugetului pe 2012, care prevede 7,2 miliarde de euro în creşteri de impozite şi 1,5 miliarde de euro din îngheţarea cheltuielilor.

„Infecţie" prin exporturi

Germania părea imună la criza datoriilor. Reformele din anii trecuţi au ajutat la întărirea economiei, făcând-o capabilă să reziste la actuala furtună financiară. Dar o serie de noi date economice arată că şi Germania începe să cedeze în faţa crizei şi ar putea chiar să recadă în recesiune, potrivit unor analişti. Pentru o economie atât de deschisă ca a Germaniei, ruta "infecţiei" sunt exporturile.

Germania este al treilea exportator al lumii, după China şi SUA şi, până recent, economia sa a fost bazată în primul rând pe exporturi. Datorită reformelor profunde şi adesea dureroase, care au dus la reducerea şomajului, alimentând creşterea consumului intern, cererea domestică a devenit un alt motor al miracolului economic german. În timp ce mulţi dintre vecinii Germaniei sunt în recesiune, economia germană a crescut cu 0,5% în primele trei luni ale anului.

Acest trend nu pare însă a continua. Norii se adună asupra economiei germane, de câteva săptămâni, transmite AFP. Cum mare parte a economiei europene este în suferinţă, exporturile germane au început să se diminueze şi aproape au stagnat în cel de-al doilea trimestru, potrivit analiştilor. După o creştere de 4,1 % în mai, exporturile au scăzut cu 1,5% în iunie, în general din cauza reducerii exporturilor către celelalte 16 ţări ale eurozonei, potrivit ultimelor date compilate de biroul naţional de statistică al Germaniei, Destatis. Importurile, un barometru al cererii interne, au scăzut şi ele, cu 2,9%.

Scăderea cererii afectează industria şi sectorul de producţie, „coloana vertebrală" a economiei germane, arată alte date publicate de Ministerul german al Economiei. Cererile sectorului de producţie au scăzut cu un procent mai mare decât cel aşteptat, de 1,7% în iunie, mai mare decât creşterea modestă de luna trecută. Producţia industrială a scăzut cu 0,9%. Înregistrarea de maşini noi a scăzut abrupt luna trecută, vânzările cu amănuntul scad şi ele, iar şomajul e în creştere, ceea ce ar putea afecta consumul.

Ulrike Rondorf, economist la Commerzbank, a arătat că cifrele producţiei industriale sunt ultimele date care indică o scădere în al doilea trimestru, înaintea publicării săptămâna viitoare a PIB-ului.  „Aşteptăm o scădere a economiei în al doilea trimestru", a spus ea. „Întrebarea e cât timp pot companiile şi consumatorii germani să ţină pasul cu turbulenţele din zona euro", a declarat Andreas Rees, economist la UniCredit.

Grecia ar putea reduce din nou pensiile

Grecia ia în calcul reducerea pensiilor pentru a respecta angajamentele de austeritate luate faţă de creditorii externi, iar scăderea ar putea varia de la 2-3% pentru pensiile mici până la 15% pentru cele mai mari, potrivit cotidianului elen „Kathimerini". Reducerea pensiilor ar face parte din efortul de a identifica economii de 11,5 miliarde de euro pentru următorii doi ani. Creditorii externi au pus această condiţie pentru a continua ajutorul financiar. Guvernul de la Atena analizează şi plasarea a circa 45.000 de angajaţi într-o rezervă de forţă de muncă pentru următorii trei ani, perioadă în care aceştia vor primi salarii diminuate.