Miza: supremaţia în spaţiul cosmic. Roboţi umanoizi dotaţi cu inteligenţă artificială pentru misiuni civile şi militare

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

A început o nouă etapă teribil de interesantă în odiseea spaţială: lansarea în spaţiu a robotului umanoid Fedor (în transcrierea engleză, acronim pentru „Final Experimental Demonstration Object Research“), care a ajuns acum pe Staţia Spaţială Internaţională (după primă tentativă nereuşită de arimare), decolând de pe cosmodromul rus de la Baikonur din Kazahstan la bordul unei rachete Soiuz.

În momentul lansării, robotul Fedor (nr. de identificare Skybot F850) a rostit cuvintele istorice spuse de Gagarin în 1961: „Am plecat, am plecat!“. E vorba despre un robot cu un corp antropomorf de culoare argintie, cu o înâlţime de 1,80 m şi o greutate de 160 kg. Inteligenţa Artificială permite, pentru prima oară, ca un asemenea robot humanoid nu numai să fie testat în condiţii extreme şi pe o perioadă relativ lungă, ci să se şi vadă care va fi capacitatea sa de a învăţa rapid din gesturile şi activităţile „mentorului“ său uman, cosmonautul rus Alexandr Skvortsonov. Trebuie să înveţe să mânuiască ustensilele necesare unei intervenţii în exteriorul navei, urmând ca echipele viitoare de roboţi să poată înlocui aproape în totalitate prezenţa umană, reducând astfel riscurile, mai ales în ceea ce înseamnă intervenţiile de urgenţă şi care necesită un timp îndelungat de lucru sau/şi deplasarea unor obiecte grele, transportul acestora din cală la suprafaţă sau deschiderea unor trape blocate din diverse cauze etc. „Cinci sau şase sarcini de îndeplinit, deocamdată secrete“, comenta Evghenii Dudorov, şeful companiei care a conceput robotul  umanoid,  dar vor fi testate şi capacităţile sale de a evolua în condiţii de gravitate foarte scăzută dar şi posibilitatea, deocamdată îndepărtată, de a prelua o parte dintre sarcinile comandatului de zbor. Acum are posibilitatea de a interacţiona lingvistic cu membrii echipajului, face glume şi imită râsul omenesc.

Imagine indisponibilă

Desigur, aceasta este misiunea oficială dar, fiindcă absolut totul anunţă împlinirea scenariilor imaginate odinioară de Asimov şi trecute de multă lume, cu un surâs dispreţuitor, la categoria „literatură SF“, preocuparea principală este testarea acestor roboţi pentru a îndeplini un rol extrem de activ în misiunile militare ale viitoare dintr-un foarte real şi cumplit „război al stelelor“. Aveţi aici o demonstraţie a capacităţilor sale, iar comentatorii militari atrag atenţia că filmarea originală a fost realizată în 2017, deci este posibil să-i fi fost mult îmbunătăţite caracteristicile.

Fiodor nu este primul robot trimis în spaţiu. În 2011, NASA a trimis un robot umanoid denumit ROBONAUT 2, conceput în cooperare cu General Motors, în principiu cu aceea şi misiune, cea de a lucra în condiţii de risc extrem de ridicat, dar, din cauza unor probleme tehnice, a fost adus înapoi pe Pământ în 2018. Japonia a fost a doua ţară din lume care a intrat în acest tip de aventură a viitorului, trimiţând în spaţiu, în 2013, un mic robot denumit Kirobo, care a zburat împreună cu Koichi Wataka, primul comandant japonez al ISS. Robotul a fost dezvoltat în cooperare cu Toyota şi era capabil să vorbească, însă numai în japoneză.

Revenind la posibilitatea folosirii sale militare, publicaţia „Russia Beyond“ (14 aprilie 2017) publica o relatare care ar trebui să trimită oricui fiori de gheaţă pe şira spinării: „Robotul umanoid Fedor a început să exerseze tragerea la ţintă, creatorii săi dorind să îmbunătăţească caracteristicile motrice şi algoritmii de luare a deciziilor, iar Dmitri Rogozin a spus că Fedor şi-a demonstrat capcitatea de a trage cu ambele mâini şi că tragerile la ţintă permit robotului să-şi perfecţioneze capacitatea de a-şi stabili instantaneu priorităţile şi de a lua decizii în consecinţă“. Episodul a creat ceva comentarii în cercurile specializate, subliniindu-se similitudinea tipului de armament folosit cu cea din seria de filme „Terminator“, iar replica ruşilor a fost că „robotica de luptă reprezintă cheia pentru crearea de maşini inteligente.

Iar aici ruşii nu inventă nimic. Doar faptul că au reuşit să trimită în spaţiu acest robot umanoid este o performanţă. Dar „roboţii ucigaşi“ sunt deja o realitate încorporată în concepţia despre războiul viitorului, iar primele unităţi sunt deja operative. Aşa cum este Snibot (Franţa), robotul capabil să localizeze singur o ţintă şi să o neutralizeze fără s-o ucidă, cu o precizie pe care nu o poate atinge nici cel mai bun trăgător de elită la o distanţă de 200-300 m.

Snibot

Imagine indisponibilă

Pentru mulţi a părut doar un joc la scară mare ceea ce s-a întâmplat pe 17 octombrie 2017 în Japonia când a avut loc o bătălie între doi roboţi militari, monstruoase maşini de luptă: MKII Megaboot (foto 5443 kg) şi Kuratas (4082 kg) produs de Suidoba Heavy Industries. Nu spectacolul în sine interesa, ci posibilitatea de a se crea asemenea „roboţi ucigaşi“ care să aibă funcţiuni multiple, accesabile în funcţie de dotările care se pot ataşa, după nevoie, la scheletul standard al maşinăriei. 

Imagine indisponibilă

Deocamdată, doar operatorul uman poate lua decizia privind folosirea roboţilor respectivi, dar introducerea Inteligenţei Artificiale va permite ca robotul să capete un grad din ce în ce mai înalt de automatizare pentru ca, în etapa următoare, să-şi ceeze proprii săi algoritmi în funcţie de care să alegaţă ţintele şi să se doteze de armele şi muniţia necesară pentru a le distruge. Chestiune care deja naşte temeri multiple în cazul roboţilor folosiţi acum de mai multe armate şi poliţii din lume. Dar care pot fi măsurile de siguranţă care trebuie sau mai pot fi luate după ce ai lansat un asemenea tip de robot umanoid în spaţiu?

Vehiculele teleghidate aeriene şi terestre vor fi foarte curând înlocuite de sisteme mult mai autonome în toate domeniile (aerian, maritim, terestru şi spaţial) şi în toate tipologia acţiunilor militare“ se estimează într-un raport de la New American Security Center. Unele dintre acestea sunt funcţionale, aşa cum este sistemul Iron Dome israelian, în stare să recunoască şi să distrugă în mod autonom rachetele în funcţie de caracteristicile acestora. La fel funcţionează şi sistemul american Phalanx, iar în Coreea de Sud a fost conceput robotul Sentinella capabil să detecteze prezenţa unui intrus şi să lanseze somaţii. Dar ordinul de tragere trebuie să fie dat de un om.

FEDOR anunţă că, de data asta, se trece la etapa următoare: roboţi umanoizi cu capacitate de învăţare şi cu utilizări multiple, inclusiv militare, dispunând de memorie suficientă pentru a înregistra biblioteci enorme de date şi care, inevitabil, vor deveni cel puţin semi-autonomi. Care va fi gradul de autonomie şi ce sistem de reguli vor fi adoptate pe plan internaţional, iată întrebarea-cheie la care foarte greu de crezut că se va încerca un răspuns, altul decât un eventual tratat ONU pe care-l va semna toată lume şi, atunci când va fi cazul, fiecare se va simţi liber să-l ignore.

Iată ce spune generalul Iakovlev, în urmă cu câţiva ani, în cartea sa Războiul robotizat, bazându-se pe cele trei legi formulate de Asimov:

Oricare ar fi complexitatea algoritmilor care vor determina comportamentul roboţilor, responsabilitatea umană va trebui să rămână pe deplin angajată pe cel puţin trei nivele: 1. cel al creatorului şi mai ales a celui care a orientat inteligenţa artificială; 2. şeful tactic de operaţiuni, cel care decide care este misiunea unităţii angajate în luptă şi care fixează limitele (mai ales regulile de angajament care, neapărat, vor conţine noi şi noi capitole privitoare la roboţii ucigaşi; 3. şeful propriu-zis al unităţii de roboţi, cel care-i coordonează şi îi comandă în mod direct.“

Este vorba despre prima etapă în trecerea la noua tipologie de purtare a războaielor, una care, la limită, va putea fi lăsată în grija umanoizilor. Moment în care Imperiile, toate imperiile se prăbuşesc şi apare structura de putere care se pregăteşte pentru a ordona noile relaţii de putere. Credeţi cumva că este argumentaţie SF? 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite