Cu siguranţă că nu, răspunde extraordinar de influentul lobby politico-industrial, susţinut cu finanţări imense de cei care, din interes sau sinceră convingere, spun că acesta este preţul progresului, bunăstării şi al construcţiei unei societăţi în care, foarte curând, totul se va schimba, inclusiv sursele de hrană şi tehnologia de ecologizare a terenurilor devastate de industriile poluante. Unul dintre argumentele cel mai des folosite este, deloc întâmplător, cel al binefacerilor aduse umanităţii de inventarea şi folosirea pe suprafeţe din ce în ce mai mari (de acum uriaşe) a organismelor modificate genetic şi a celor transgenice care, alături de diversele tipuri de hormoni de creştere, asigură producţii record la hectar, permit creşterea unor specii de plante şi animale cu greutate din ce în ce mai mare, deci cu rentabilitate comercială pe măsură.

Exact de aici a început tragedia, exact din această cauză, acum, în Brazilia, Bolivia sau Argentina, acolo unde se află marile spaţii deschise şi care asigură oxigenarea şi supravieţuirea planetei. Iar ceea ce se întâmplă acum înseamnă o tragedie enormă, fără precedent în istorie, de o intensitate şi de dimensiuni care au relevanţă la nivel planetar. Ce se petrece în Amazonia este o chestiune care, cu siguranţă, va avea efecte la nivelul atmosferei Terrei, posibil de înregistrat ca acţiune toxică împotriva tuturor organismelor vii în următoarele luni sau ani de zile, fenomen care ameninţă să depăşească urmările unei explozii vulcanice de mare intensitate.

Nu este niciun fel de exagerare căci INPE, Agenţia spaţială braziliană, a indicat miercuri că, de la începutul acestui an a repertoriat în Brazilia un număr de 72.843 de incendii de pădure, adică o creştere cu 83% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În paralel, tot de la începutul anului, tăierea de păduri a crescut cu 67% . Iată care sunt, văzute din spaţiu şi prezentate de NASA pe 22 august, proporţiile tragediei:

Şi iată fotografiile difuzate la multe sute de kilometri de epicentrul zonei incendiilor. Un nor de fum întunecă cerul la Sao Paulo. Pe 13 august, adică acum o săprtămână, norul de fum aacoperea o suprafaţă de 1,2 milioane km pătraţi, adică de două ori suprafaţa Franţei, explica Joselia Pegorim, meteorolog la Climpatempo, citată de Le Figaro.

De acum înainte, dumneavoastră alegeţi pe cine credeţi. Pe de o parte îl avem pe Bolsonaro, preşedintele Braziliei, care, fără a aduce dovezi, lansează o acuzaţie de o gravitate extraordinară: Organizaţiile non-guvernamentale de mediu ar fi mers în junglă şi ar fi declanşat focurile care în acest moment sunt incontrolabile, pentru motivul că le tăiase subvenţiile: " În ce priveşte incendiile din Amazonia, am impresia că ar fi putut fi provocate de ONG-uri deoarce cer bani. Ce intenţii au? Crearea de probleme în Brazilia". A explicat că hotărârea sa de a tăia subvenţiile publice pentru ONG-urile care primesc 40% contribuţii financiare din străinătate.

De cealaltă parte, aveţi rapoarte ştiinţifice, chiar cu zecile în ultimele săptămâni, demonstrând că, de fapt, acuzaţiile respective nu sunt decât o perdea de fum care şi-ar dori să mascheze adevărata miză a incendierii unor suprafeţe enorme, măsură care ar servi la modul cel mai direct marilor investitori din industria minieră şi din agricultura industrială.

Uniunea Europeană, prima pe banca acuzării

Aveţi aici cel mai recent raport GREENPEACE care acuză ţările UE că, din cauza cererii extrem de mari de carne de pe pieţele lor, „alimentează distrugerea pădurilor şi a altor sisteme naturale din întreaga lume, făcând o referinţă precisă la Amazonia, Cerrado şi Gran Chacon din America de Sud, contibuind astfel la dereglarea majoră a climatului şi la o criză în domeniul sănătăţii publice.

"Agricultura industrială este unul dintre principalele motoare ale crizei climatice şi stă la originea a două treimi din ansamblul tăierilor de pădure în America de Sud, în mare pare datorită crerii de terenuri pe care să se cultive soia şi creşterii vitelor....în Argentina şi Brazilia, aproape 95% din soia cultivată provine din organisme genetic modificate, ceea ce presupune folosirea intensivă a ierbicidelor şi altor produse primejdioase. Folosirea pesticidelor pe unitate de suprafaţă a crescut cu 170% faţă de ceea ce era în 1990". Cu importul anual de aproape 33 milioane de tone de soia (sub toate formele), Uniunea Europeană este al doilea importator mondial după China. Acest nivel de dependenţă răspunde nevoilor crescătoriilor industriale: 87% din soia importată în UE este destinată alimentaţiei animalelor". 

Un al doilea factor esenţial care ar putea să fie o explicaţie a incendiilor pe o scară atât de largă şi fără precedent în istorie ar fi nevoia de terenuri pentru păşuni. Ţările din UE sunt foarte mari consumatoare de carne de vită, iar "creşterea extensivă de bovine este principala cauză despăduririlor...peste 65% din terenurile care au fost despădurite în Amazonia sunt acum destinate păşunatului". Iar Brazilia este prima ţară din lume în exportul de carne de porc în direcţia China (exportul către această ţară a crescut cu 30% anul trecut), Egipt şi UE.

Şi cel mai grav lucru este că, aşa cum se afirmă în acest raport, "niciuna dintre varietăţile OGM de soia cultivate în Brazilia şi Argentina nu este autorizată pentru a fi cultivată în UE şi peste o treime dintre pesticidele autorizate în acest moment în Brazilia nu ar fi autorizate în Brazilia...Importând soia din aceste ţărim UE închide ochii la practici agricole primejdioase pe care nu le-ar tolera în interoriul frontierelor sale - o dublă măsură inacceptabilă".

Şi mai este o observaţie care dă fiori: "în perioada 2018-2019 un mare producător brazilian de soia a tratat culturile cu ajutorul a 18 ierbicide, 13 insecticide şi 8 fungicide".

În final, estimaţi dvs. rezultatul unor combinaţii precum nutriente din soia OGM sau transgenică în combinaţie cu hormoni de creştere, în ţări unde inspecţiile sanitar-veterinare sunt mai laxe. Iată un rezultat, l-am văzut într-o ţară UE, este ceva monstruos...

 Dar despre asta, un articol separat.

Dezbaterea a devenit urgentă şi politicenii lumii par să se fi trezit brusc, realizând gravitatea situaţiei. Cineva ar trebui să vorbească şi la noi despre toate astea, povestind ceva despre importurile noastre de palete super-concentrate pentru hrana animalelor, precizând originea exactă (organisme modificate genetic sau organisme transgenice), explicând avantjele şi riscurile inerente. Discuţie care ar trebui repetată şi în ce priveşte hormonii de creştere şi natura conservanţilor alimentari importaţi în România. Oricum, ministrul nostru al agriculturii a declarat public admiraţia sa pentru rezultatele culturilor de soia OGM, semn că începe să se impună un anume tip de filozofie.

Ar fi şi un semn de respect faţă de contribuabili, cei care plătesc multe, fără să crâcnească. Chiar şi finanţarea campaniilor electorale.