Masacrul din Noua Zeelandă. Unul dintre atacatori şi-a explicat motivele din spatele crimelor pe o reţea de socializare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Brenton Tarrant, unul din atacatorii asupra unei moscheii din Noua Zeelandă
Brenton Tarrant, unul din atacatorii asupra unei moscheii din Noua Zeelandă

Unul dintre atacatorii asupra moscheii din Noua Zeelandă, care s-a identificat drept Brenton Tarrant, a publicat un manifest pe o reţea de socializare înainte de comiterea atentatului terorist, scrie presa neozeelandeză.

Autorul atacului s-a identificat online înainte de masacru ca fiind cetăţeanul australian Brenton Tarrant. Pe un cont de Twitter care a fost şters, el a postat mai multe fotografii cu ceea ce par a fi încărcătoare de puşti şi un link către un manifest.

Iniţial, manifestul a fost publicat pe Facebook, însă contul fals este de negăsit acum pe reţeaua de socializare. În schimb, pe Twitter circulă mai multe capturi cu manifestul lui Tarrant.

Documentul de 74 de pagini începe printr-un citat dintr-o poezie de Dylan Thomas: „Nu fi blând în acea noapte bună” şi apoi continuă printr-un discurs despre genocid.  Manifestul este organizat sub formă de întrebare şi răspuns.

„Cine sunt? Doar un alb obişnuit, 28 de ani. Născut în Australia în sânul unei familii cu venit mic din clasa muncitoare. Părinţii mei sunt de origine scoţiană, irlandeză şi engleză. Am avut o copilărie obişnuită, fără probleme mari. Nu am fost interesat de educaţie în timpul copilăriei, abia reuşeam să obţin note de trecere. Nu am urmat o facultate, deoarece oferta de studiu a vreunei universităţi nu mi-a suscitat niciodată interesul (...)”, se arată în manifest.

Tarrant vorbeşte despre motivaţiile sale, el dorind să creeze „o atmosferă a fricii” şi să „incite la violenţă” împotriva musulmanilor. Manifestul este numit „Marea Înlocuire”, după teoria conform c-reia populaţia creştină europeană este înlocuită, ca urmare a migraţiei în masă şi a creşterii demografice, de populaţii provenind din Orientul Mijlociu şi din Africa Subsahariană.

 „În mare parte, pentru a le demonstra invadatorilor că pământurile noastre nu vor fi niciodată ale lor, că pământurile noastre sunt doar ale noastre. Atâta timp cât un alb va fi încă în viaţă aici, nu vor cuceri NICIODATĂ pământurile noastre şi nu vor înlocui niciodată poporul nostru. Să mă răzbun pentru sutele de mii de morţi provocate de invadatorii străini de-a lungul istoriei pe teritoriile europene. Să răzbun milioanele de europeni strămutaţi de pe pământurile lor de către sclavagiştii islamici”.

În manifest, Tarrant face referire şi la Darren Osbourne, cel care a fost închis pe viaţă după atacul său criminal asupra musulmanilor de la moscheea din Finsbury Park, în Londra, în 2017.

„Îi susţin pe cei care iau atitudine împotriva genocidului etnic şi cultural. Luca Traini, Anders Breivik, Dylan Roof, Anton Lundin Pettersson, Darren Osbourne, etc”, se arată în document. Bărbatul a notat, de asemenea, că a fost născut „într-o familie din clasa muncitoare, cu venituri mici” şi că a decis să ia atitudine pentru a asigura un viitor oamenilor săi.

Tarrant mai spune că momentele cheie ale radicalizării sale au fost înfrângerea liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, la prezidenţialele din 2017, şi un atac cu camionul, soldat cu cinci victime, la Stockholm, în aprilie 2017.

Tânărul mai afirmă că Noua Zeelandă nu a fost ţinta iniţială pentru acest atac şi că a venit în ţară doar temporar pentru a plănui atacul şi a se antrena: "Am început să plănuiesc un atac cam cu doi ani înainte şi un atac în Christchurch cu trei luni înainte", scrie el.

La întrebarea dacă sprijină Brexit-ul, el răspunde: "Da (...) Adevărul este că, în ele din urmă, oamenii trebuie să recunoască faptul că nu a avut nimic de-a face cu economia. Că a însemnat că poporul britanic respinge imigraţia în masă, dezrădăcinarea culturală şi globalismul, şi ăsta e un lucru măreţ şi minunat".

Dacă este sau nu un susţinător al preşedintelui american Donald Trump, el scrie: "Ca un simbol al identităţii albe reînnoite şi scopului comun? Sigur. Ca politician şi lider? Dumnezeule, nu".

Tânărul mai susţine că persoana din istorie cu care se identifică cel mai mult este Oswald Moseley, politician britanic interbelic, liderul Uniunii Britanice a Fasciştilor. De altfel, arhiva unei pagini de Facebook despre care se crede că îi aparţine lui Tarrant conţinea zeci de postări în ultima săptămână despre multiculturalism în Europa, cu câteva referiri directe la Marea Britanie, şi înregistrări de pe Youtube ale unor discursuri ţinute de Moseley.

El va apărea în faţa unui tribunal sâmbătă, fiind acuzat de crimă. Premierul australian Scott Morrison a confirmat că o persoană reţinută este un cetăţean australian, numindu-l „un extremist de dreapta, un terorist violent”. î

Conform Sky News, oamenii din oraşul de origine al lui Tarrant, Grafton, sunt în şoc şi încearcă să înţeleagă cum un „tânăr politicos şi cu maniere” se poate găsit într-o asemenea situaţie.

El a fost elev la liceul din localitate şi a lucrat apoi la o sală de fitness. Fostul său angajator a declarat că Tarrant se oferea des să antreneze gratuit copiii la salăî.

În aprilie 2010, tatăl său a murit subit de cancer la vârsta de 49 de ani iar Tarrant a părăsit Australia pentru o călătorie de şapte ani în jurul lumii. Unii prieteni susţin că în acest timp ar fi fost radicalizat.

Familia sa este în şoc şi colaborează cu autorităţile, scrie Sky News. Tarrant a afirmat în manifest: “Doresc să arăt invadatorilor că teritoriul nostru nu va fi niciodată al lor, ţările noastre sunt ale noastre iar cât timp va exista un bărbat alb, ei nu ne vor cuceri niciodată şi nu ne vor înlocui popoarele”. El a dezvăluit că plănuia un atac de doi ani, notând că s-a hotărât asupra locaţiei acum trei luni.

 Australianul Brenton Tarrant, care s-a şi filmat comiţând atacul, scrisese mai multe nume de personaje istorice pe încărcătoarele armelor, considerându-le, probabil, eroi ai creştinătăţii, au remarcat mai multi utilizatori ai retelelor de socializare. Printre aceştia şi numele lui Şerban Cantacuzino, domnitor al  Ţării Româneşti între 1678 şi 1688. Acesta a participat la asedierea Vienei de către turci în 1683, dar a fost de partea otomanilor.

Pe acelaşi încărcător unde scrie Şerban Cantacuzino mai apar numele lui Marko Miljanov Popović, un general muntenegrean care a luptat contra otomanilor în a doua jumătate a secolului XIX .

Pe alt încărcător apare scris Viena 1683, referinţă la asediul otoman din acel an, la care Cantacuzino a participat de partea turcilor.

Pe încărcătoare mai apar şi numele altor personaje istorice, precum Edward Codrington şi Dmitri Seniavin (amirali care i-au învins pe turci în 1827 în bătălia de la Navarino), Marc Antonio Bragadin (comandant veneţian care a apărat fără succes Ciprul de otomani şi a murit torturat de aceştia), Ernst Rüdiger von Starhemberg, generalul care a apărat Viena în 1683 sau Ştefan Lazăr (cneazul sârb învins de turci la Kosovopolie).

Viena 1683 este o referinţă la asediul otoman din acel an, la care Cantacuzino a participat de partea turcilor. Cronicarii vremii spun că tunurile sale trăgeau cu ghiulele umplute cu paie, ca să nu facă rău creştinilor asediaţi.

 

incarcatoare
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite