Marea problemă a Libanului pentru a fi ajutat de comunitatea internaţională: Hezbollah

FOTO AFP / Anwar Amro

Libanul are o mare problemă numită Hezbollah, considerată organizaţie teroristă de către mai multe state occidentale, dar şi de Liga Arabă, pentru a fi ajutată fără reţinere de comunitatea internaţională.

Hezbollah controlează ministerul sănătăţii şi e partenerul majoritar în actuala coaliţie de guvernare. „Donatorii internaţionali nu pot salva în cunoştinţă de cauză un guvern controlat de o grupare teroristă, controlată la rândul ei de Republica Islamică a Iranului, întâiul sponsor statal al terorismului din lume, conform mai multor administraţii atât democrate, cât şi republicane ale SUA”, scrie revista americană Newsweek. 

În plus, „o consecinţă directă a controlului politic al Hezbollah este aceea că sistemul financiar libanez e plin de corupţie, spălare de bani, contrabandă cu droguri şi alte finanţări ilicite”. De altfel, chiar şi această explozie devastatoare este pusă pe seama incompetenţei autorităţilor care au ştiut în toţi aceşti şase ani de existenţa a 2.700 de tone de azotat de amoniu, extrem de inflamabil, depozitate în port, dar nu au luat măsuri de siguranţă, notează New York Times. Situaţia rămâne însă una deosebit de dramatică. Explozia a distrus o bună parte din rezervele de hrană, lăsând ţara cu provizii pentru mai puţin de o lună, constată Bloomberg, în timp distrugerea portului din Beirut, principala poartă de acces pentru resurse vitale, ar putea duce Libanul spre un stat complet eşuat. O delegaţie irakiană condusă de ministrul irakian al Petrolului s-a întâlnit miercuri cu premierul libanez Hassan Diab şi l-a informat că Bagdadul va furniza Beirutului un ajutor format din carburant, în urma exploziei catastrofale din 4 august, potrivit unui comunicat al guvernului libanez, transmite Reuters. Presa libaneză a relatat totodată că vineri va sosi din Irak şi o cantitate de grâu, tot sub formă de ajutor, deoarece explozia a produs un deficit de grâu în capitala din Liban, potrivit guvernatorului.

În Liban, însă, nemulţumirea populaţiei e pe punctul de a exploda. Principala nemulţumire este aceea că etern corupta putere din Liban fusese alertată în mod repetat de pericolul pus de acele substanţe abandonate în port şi că acum refuză să-şi asume consecinţele.

Mânia populaţiei este acum cu atât mai mare cu cât guvernul fusese avertizat în legătură cu acea „bombă plutitoare”. Directorul vămilor avertizase justiţia de şase ori în legătură cu riscurile puse de prezenţa în port a 2.700 de tone de nitrat de amoniu. Deocamdată, doar directorul portului a fost arestat. Atât Amnesty International, cât şi Human Rights Watch, cer însă o anchetă multinaţională în ceea ce s-a întâmplat.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron este primul şef de stat care se deplasează în Liba, la două zile de la exploziile devastatoare. Germania, Franţa, Rusia, Irak, Iran, Turcia se grăbesc să trimită ajutoare, însă The Daily Telegraph vede aici şi un semn îngrijorător, ca şi cum ar fi semnele prevestitoare ale unei lupte pentru influenţă pe teritoriul unui stat mărunt, sfâşiat de uriaşe tensiuni interne economice, sociale şi politice.

China a promis deja că va reconstrui portul, în vreme ce Rusia urmăreşte totul îndeaproape, căutând să apere interesele protejatei sale, Siria. Presa libaneză pro-iraniană, precum cotidianul Al-Akhbar, apropiat de formaţiunea şiită Hezbollah, cere de altfel ca ţara să se întoarcă în acest moment mai degrabă spre China şi să accepte ajutorul oferit. Comisia Europeană a anunţat că va expedia de urgenţă peste 100 de pompieri cu vehicule, câini şi echipamente concepute pentru a găsi oameni prinşi în zonele urbane. Republica Cehă, Grecia, Polonia şi Olanda participă la acest efort, iar alte ţări sunt aşteptate să se alăture.

Ministrul libanez al economiei, Raoul Nehme, a calificat devastarea din jurul portului drept „apocaliptică”: "Nu există o singură casă, niciun singur magazin, niciun apartament care nu a fost deteriorat", a spus el pentru BBC. Oficialii libanezi negociază un împrumut substanţial pentru refacerea oraşului cu Fondul Monetar Internaţional.

Între timp, echipele de salvare au scos miercuri corpuri de sub dărâmăturile clădirilor prăbuşite şi au căutat supravieţuitori. Explozia devastatoare de la un depozit din portul Beirutului a provocat moartea a cel puţin 135 de oameni şi rănirea a peste 5.000.

Ministrul Sănătăţii, Hamad Hassan, a spus că până la 250.000 de oameni au rămas fără locuinţe din cauza exploziei care a distrus faţade ale clădirilor, a aruncat mobila în stradă şi a spart ferestrele pe o rază de mai mulţi kilometri. Hassan a spus că zeci de oameni sunt încă dispăruţi.

Capacităţile de finanţare ale statului libanez şi Băncii centrale în urma exploziilor de marţi seara sunt ”foarte limitate”, iar ţara are nevoie de un ajutor financiar internaţional, a anunţat joi ministrul Economiei Raoul Nehme, relatează Reuters.

 ”Capacitatea statului este foarte limitată, la fel ca cea a Băncii centrale şi a băncilor. Nu ne scăldăm în dolari”, a declarat pentru postul Sky News Arabia Raoul Nehme.

Această catastrofă loveşte o ţară care se confruntă deja cu una dintre cele mai grave crize economice din istoria sa şi care a cerut ajutorul Fondului Monetar Internaţional, însă nu a încheiat până acum un acord cu FMI.