Mai rău decât Vietnam

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Militarii americani sunt evacuaţi de un avion al US Air Force pe aeroportul din Kabul
Militarii americani sunt evacuaţi de un avion al US Air Force pe aeroportul din Kabul

Primul act al netrebniciei americane s-a încheiat, amarnic, la Kabul, prin decolarea într-un C-17 a ultimilor militari ai SUA, fără ca oamenii care trebuiau salvaţi să fie cu toţii salvaţi.

America a încheiat acum câteva ore, ruşinos, 20 de ani de ani de istorie glorioasă. Războiul s-a terminat oficial, potrivit Pentagonului, la 31 august 2021, la 3,30 ora Washingtonului.

Practic, administraţia americană condusă de Joe Biden le-a ordonat, în mod abject, militarilor SUA să-i trădeze, implicit, pe cei mulţi, lăsaţi pradă talibanilor. ”Domnule preşedinte Biden, salvaţi-ne, salvaţi-ne”, au ţipat, zadarnic, fetiţe şi femei afgane rămase în urmă, implorându-l inutil pe şeful statului american. Vocea lor mai răsună sfâşietor, ecoul ei străbătând reţelele sociale.

Surd pentru acest glas, dar extrem de ascultător faţă de talibani, preşedintele Americii manifestă o ”empatie” egalată doar de laşitatea manifestată în lăsarea de izbelişte a aliaţilor Statelor Unite de la poalele Hindukuşului. Sunt încă sute de cetăţeni ai SUA la faţa locului. Şi nenumăraţi afgani. Sunt zeci de mii, între care nu puţini eroi, care şi-au riscat viaţa o dată sau de multe ori, spre a-i ajuta pe europeni şi americani două decenii la rând să rămână în viaţă şi să-i ţină departe de putere, la poalele Hindukuşului, pe islamiştii de epocă de piatră.

Ei toţi continuă să fie la cheremul talibanilor. Cei ce n-au fost ucişi. Acum, talibanii, care au învins prin voia administraţiei americane la 15 august, au preluat nu doar controlul asupra aeroportului, ci şi asupra multor aparate de zbor militare, elicoptere americane, vehicule blindate, precum şi asupra sistemului american antirachetă, care, se afirmă nu foarte credibil  la Washington, ar fi fost ”făcut inutilizabil”. Asasinii extremişti, ucigaşii de civili, specialiştii în jihad şi în decapitat celebrează, trag focuri de armă în aer, dansează lansează artificii.

Victimele talibanilor mor de foame, de frică sau de cuţit şi glonţ. Reci ca gheaţa, oficialii de peste ocean afirmă că talibanii trebuie ”să merite” să li se ”confere legitimitate şi sprijin internaţional”.

În replică, prea puţin sensibili la jenanta rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, care, proaspăt adoptată, n-a putut nici măcar cere crearea unei zone de securitate la Kabul,  talibanii au început vânătoarea de afgani neobedienţi. Islamiştii care au preluat conducerea ţării au lipit hârtii pe uşile caselor celor care i-au ajutat pe occidentali. Anunţurile îi somează, convocându-i imperativ să se predea şi să se prezinte ”judecătorilor” talibani ori să se confrunte cu pedeapsa capitală.

Între timp, s-a răspîndit ştirea neconfirmată, dar plauzibilă, potrivit căreia administraţia americană ar fi ştiut exact când şi unde va avea loc atentatul soldat joia trecută cu peste 170 de morţi, între care şi 13 militari americani. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a refuzat să confirme ştirea oficial, dar s-a arătat furios din pricina scurgerii ”ilegale de informaţii” confidenţiale, exprimându-se într-un mod care sugerează că informaţia ar corespunde adevărului. Caz în care se pune, evident, întrebarea, ce-au căutat la locul oribilei crime, expuşi vărsării de sânge în masă, 13 militari americani? Şi ce încredere mai pot avea trupele americane în comandantul lor suprem?

În mod vădit, America lui Biden mizează pe teroriştii islamişti numiţi talibani, pe care SUA i-au combătut decenii la rînd, întru combaterea terorismului islamist. Pentru opoziţia americană e clar că administraţia Biden s-a comportat repugnant, mârşav, poltron şi detestabil. Fosta ambasadoare americană la ONU, Nikki Halley, a condamnat  sever ”laşitatea” preşedintelui şi a adjunctei lui, reliefând că a devenit clar că Joe Biden şi Kamala Harris nu merită să conducă Statele Unite.

Unii consideră că America s-ar fi întors la punctul în care s-a aflat la 9/11 2001. Realitatea e mult mai sumbră. Pare chiar mai sumbră decât după războiul din Vietnam. La finele anilor 80, imperiul comunist intrase în degringoladă. Trupele sovietice se retrăgeau, învinse, din Afganistan. Disidenţele din estul Europei începeau să aibă un impact major, stimulînd liberalizarea şi deschiderea statelor totalitare îngenuncheate de comunism. Procesul de la Helsinki avea efecte majore. Iar la zece ani de la căderea imperiului sovietic, când au avut loc atentatele de peste ocean ale reţelei teroriste a lui Osama Bin Laden, libertatea şi democraţiile erau în expansiune.

Acum sunt în retragere şi, parcă, în dizolvare. După mega-atentatele de la New York, lumea cu întreaga familie a naţiunilor civilizate era incontestabil solidară cu America. Acum, aliaţii Americii se întreabă de ce au avut o încredere excesivă în Statele Unite şi unde au rămas multilateralismul şi moralitatea asiduu afişate, dar neonorate de actuala administraţie de la Washington. Ai cărei dregători au rămas in corpore în funcţii, deşi sunt autorii celei mai ample şi amare înfrângeri suferite de occidentali în ultimii 20 de ani. Dacă nu chiar de la Dunkerque încoace. Dar atunci exista la Londra un premier pe nume Winston Churchill. Azi, la Washington, domneşte Joe Biden. 

Petre M. Iancu - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite